Irak a cumpărat masiv aur. La ce nivel a ajuns rezerva „de refugiu”
0Banca Centrală a Irakului şi-a majorat rezervele de aur cu aproximativ 2% într-o singură zi din ultima săptămână, în cadrul unui plan de creștere a cantităţilor de metal preţios considerat o valoare de refugiu în perioade de incertitudine economică.
Irakul a cumpărat joia trecută 2,5 tone de lingouri de aur, ducându-şi rezervele la 132,73 de tone, a declarat directorul general de la Departamentul de investiţii al Băncii Centrale a Irakului, Mazin Sabah, scrie Bloomberg, potrivit Agerpres. Potrivit acestuia, strategia instituţiei este să achiziţioneze mai mult aur în a doua jumătate a anului.
"Planul nostru actual este să cumpărăm mici cantităţi în mai multe reprize, nu o cantitate mare dintr-o lovitură", a spus Sabah.
Băncile centrale din întreaga lume îşi majorează rezervele de aur pe fondul escaladării riscurilor geopolitice şi economice. Irakul, al doilea mare producător de petrol din cadrul OPEC, a reluat achiziţiile de aur în 2022, după o pauză de patru ani, conform unui program care prevede diversificarea rezervelor sale externe, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari.
În luna iunie a anului trecut, Banca Centrală a Irakului a cumpărat 34 de tone de aur, majorându-şi rezervele cu 35%. Aurul irakian este păstrat la Banca Angliei şi la Banca Franţei.
Potrivit lui Mazin Sabah, abordarea Băncii Centrale a Irakului este aceea de a majora rezervele de aur atunci când preţul metalului galben atinge un nivel similar cu cel prevăzut în orientările Departamentului de investiţii.
La începutul acestei luni, cotaţia aurului s-a apropiat de maximul istoric, însă ulterior a scăzut timp de trei săptămâni după ce semnalele cu privire la încetinirea economiei americane au majorat şansele ca Rezerva Federală să continue să majoreze dobânzile. Metalul galben este mai atractiv pentru investitorii care caută randamente, în momentele când dobânzile sunt scăzute.
Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, în primul trimestru al acestui an, cerea de aur a băncilor centrale a scăzut cu 40% comparativ cu precedentele trei luni, până la 228,4 tone. Chiar dacă este vorba de o cerere solidă, este al doilea trimestru consecutiv de scădere, un semn că achiziţiile istorice de aur ale băncilor centrale ar putea să se apropie de sfârşit.