Investiţiile chinezeşti din energie vor fi revizuite în Strategia Energetică. Grigorescu: „Este nevoie de o privire mai atentă la factorii de eficienţă“
0Marile investiţii energetice anunţate cu surle şi trâmbiţe de chinezi în România vor fi reanalizate în cadrul discuţiilor privind Strategia Energetică pentru a vedea cât de rentabile sunt. Principalele proiecte sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa, un nou grup la Rovinari, mondernizarea Complexului Energetic Hunedoara şi o nouă hidrocentrală pe Dunăre.
Marile proiecte energetice derulate împreună cu o serie de investitori din China, în valoare de peste 8 miliarde de euro, vor fi rediscutate prin prisma eficienţei în cadrul dezbaterilor privind noua Strategie Energetică, a declarat, la Adevărul Live, Victor Grigorescu, ministrul Energiei.
Întrebat de stadiul proiectelor cu societăţile din China, Grigorescu a afirmat că „ne întoarcem la o discuţie de principiu, şi anume la strategia energetică“.
„Cred că am cheltuit în ultimii 10-15 ani foarte mulţi bani pentru a dezvolta fel de fel de proiecte. Este şi aici nevoie, asta cu caracter general, e nevoie de o privire mai atentă să ne uităm la factorii de eficienţă şi să ne asigurăm că până la urmă mecanismele pe care le-am pus în funcţiune, companiile de proiect, oamenii care sunt responsabili, chiar fac ceea ce trebuie să facă şi transformă aceste proiecte din proiecte în acţiuni viabile, în proiecte concrete şi le şi implementează. Cred că toată această discuţie largă despre viitoarele mari proiecte în domeniul energetic trebuie abordată iarăşi în cadrul strategiei. Eu îmi propun să mă uit din nou cu atenţie la câteva din proiectele pe care le-am dezvoltat sau care au fost pe tapet în ultimii ani“, a afirmat Grigorescu.
Mai multe companii de stat din România au anunţat, în urmă cu doi ani, proiecte comune în domeniul energetic, însă progresele nu au fost foarte mari.
Reactoarele au nevoie de ajutor de stat
Nuclearelectrica a selectat China General Nuclear Power Corp drept investitorul de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, investiţie în valoare de 6,5 miliarde de euro. Companiile au semnat în data de 9 noiembrie memorandumul de înţelegere pentru construcţia unităţilor, însă proiectul nu este rentabil la actualele preţuri ale electricităţii de pe OPCOM, bursa specializată de energie, astfel că are nevoie de ajutoare de stat.
Guvernul vrea să folosească un mecanism inventat de Marea Britanie pentru finanţarea centralei de la Hinkley Point. Numit „contract pentru diferenţă“, acesta presupune ca statul să garanteze un anumit preţ al energiei şi să compenseze investitorul dacă electricitatea vândută pe bursă se va situa sub acest nivel. În acest moment, autorităţile nu au precizat care este valoarea ajutoarelor de care are nevoie proiectul.
Tarniţa şi Rovinari, în stand-by
Un alt mare proiect este hidrocentrala pe pompaj de la Tarniţa, însă compania de proiect – Hidro Tarniţa – nici măcar nu a selectat un investitor final până acum. Hidrocentrala de la Tarniţa are un cost estimat între 1 şi 1,3 miliarde de euro şi ar trebui să echilibreze sistemul energetic naţional din cauza fluctuaţiilor induse de energiile regenerabile, intermitente.
Concomitent, Complexul Energetic Oltenia dezvoltă un grup de 600 MW la Rovinari cu grupul China Huadian, investiţia ridicându-se la 847 de milioane de euro. Lucrările la acesta ar trebui să demareze în prima parte a anului 2016, dar Complexul Oltenia vine după câţiva ani de pierderi masive, numai în 2014 raportând o gaură de 700 de milioane de lei. Nu este clar dacă acest proiect necesită ajutoare de stat, însă în acest moment România înregistrează excedent de electricitate.
În fine, Complexul Energetic Hunedoara dorea modernizarea termocentralei Mintia şi a minelor din Valea Jiului cu investitori din China, dar proiectul a fost abandonat din cauza situaţiei financiare catastrofale a companiei, aceasta aflându-se cu un picior în groapă.