INFOGRAFIE În 2015, România a dat în folosinţă 175 m de autostradă pe zi. Ce viteze a înregistrat statul în ultimii ani

Lungimea totală a autostrăzilor a crescut în 2015 cu 64 de kilometri, reţeaua naţională de drumuri rapide însumând 747 de kilometri. Ritmul mediu de construcţie a avansat uşor faţă de 2014.

Ritmul construcţiei de autostrăzi a fost, în 2015, de 175 de metri pe zi (64 de kilometri în cele 365 de zile ale anului trecut), în creştere faţă de cei aproape 107 metri pe zi în 2014, reiese din datele comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La sfârşitul anului 2015, lungimea totală a reţelei de autostrăzi a fost de 747 de kilometri, cu 64 de kilometri mai mare faţă de finalul anului 2014. Cei 747 de kilometri de autostradă reprezintă doar 4,2% din totalul drumurilor naţionale din România, potrivit datelor INS.

Totuşi, lungimea reţelei de autostrăzi menţionate de către INS cuprinde şi lotul 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăştie, cu o lungime de 22 de kilometri, inaugurat în noiembrie 2014 şi închis în luna septembrie 2015 din cauza unor deficienţe grave care i-au provocat surparea.

15 kilometri de Drumuri Naţionale sunt de pământ

În România mai există încă un număr de 15 kilometri de şosele cu statut de Drumuri Naţionale care sunt de pământ (adică nu sunt asfaltate, nici măcar pietruite), cifră care persistă de mai bine de opt ani de când INS centralizează date privind lungimea căilor de transport.

Reamintim că pentru accesarea celor 15 kilometri de Drumuri Naţionale de pământ şoferii trebuie să plătească rovinietă, altfel sunt pasibili de penalităţi usturătoare: o parte fixă reprezentând amenda şi una mobilă reprezentând achiziţia obligatorie a unei roviniete pe un an, aferentă tipului de autovehicul cu care a fost săvârşită această... contravenţie.

Tot din statisticile oficiale mai reiese că în România sunt şi 2.024 de kilometri de drumuri judeţene de pământ şi 8.560 de kilometri de drumuri comunale de pământ.

Comparativ cu 2014, numărul de drumuri naţionale din pământ a rămas acelaşi, în timp ce 173 de kilometri de drumuri judeţene şi 142 de kilometri de drumuri comunale au fost asfaltate.

În total, aproape 38% din reţeaua totală de drumuri publice din România, adică 32.303 kilometri, este formată din drumuri pietruite şi de pământ.

Jumătate din drumuri sunt expirate

Anul trecut, 41,5% din drumurile modernizate şi 51,2% din cele cu îmbrăcăminţi uşoare aveau durata de serviciu depăşită şi necesitau reparaţii, a mai comunicat INS.

Din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.193 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrăzi, 1,6% (281 km) drumuri cu trei benzi de circulaţie, 10,3% (1.807 km) drumuri cu patru benzi de circulaţie şi 0,1% (22 km) drumuri cu şase benzi de circulaţie.

Drumurile judeţene erau în proporţie de 39,9% cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar 44% din drumurile comunale erau pietruite.

Căile ferate, tot mai scurte

Tot INS a mai comunicat că, la 31 decembrie 2015, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.770 de kilometri.

Această lungime este cu 7 kilometri mai mică decât în 2014 (când era de 10.777 de kilometri) şi cu 15 kilometri mai mică decât în 2008 (când era de 10.785 de kilometri).

La sfârşitul anului 2015, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 de kilometri, reprezentând 37,4% din reţeaua de cale ferată în exploatare.