Inflaţia l-a surprins până şi pe Mugur Isărescu

Guvernatorul Mugur Isărescu spunea, în urmă cu o săptămână, că „s-ar putea să aveţi o surpriză plăcută“ în ceea ce priveşte inflaţia, dar însuşi guvernatorul a fost surprins, miercuri, când Institutul Naţional de Statistică a anunţat că preţurile au crescut cu 3,84%, în iunie, în scădere faţă de 4,1%, în mai.

Mugur Isărescu a declarat că Banca Naţională se aştepta la o scădere a inflaţiei pentru luna iunie. Cu toate acestea, nivelul anunţat de INS a fost surprinzător de mic, a spus guvernatorul, atunci când a fost întrebat de jurnalişti cum comentează cifra anunţată de INS.

„Bună. Cifra este bună şi ne avantajează din punctul de vedere al credibilităţii. Ne aşteptam parţial la ea. Personal, nu credeam că va fi sub 3,9. Dar uitaţi că ne-a surprins. 3,8”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR vede posibilă o temperare a inflaţiei în a doua parte a anului. „A coborât sub 4%, noi am anticipat această evoluţie şi probabil cu un an agricol bun este posibil ca şi sfârşitul de an să arate altceva decât am prognozat în primăvară”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că în 2018 inflaţia a fost influenţată de creşterile de preţuri la energie electrică şi la gaze naturale, de majorarea accizelor, de creşterea preţului petrolului pe plan internaţional, descumpirea abruptă a legumelor, îndeosebi a cartofilor, care au generat şocuri de creştere în ianuarie, aprilie, mai, precum şi în perioada august – octombrie.

Mugur Isărescu nu s-a abţinut de la a trage semne de alarmă cu privire la cheltuielile cu salariile în creştere, în timp ce investiţiile scad. Guvernatorul a semnalat faptul că  există o „dinamică alertă a cheltuielilor de natură permanentă”, precum salarii şi pensii, care nu pot fi tăiate. Potrivit datelor prezentate de BNR, cheltuielile cu salariile au crescut, în 2018, spre 11% din produsul intern brut (PIB), faţă de sub 8% în 2015, în timp ce cheltuielile de investiţii au scăzut de la 5% din PIB la sub 3%.

De asemenea, Mugur Isărescu a atenţionat şi cu privire la împrumuturile pe care le contractează Guvernul, explicând că nu este o problemă faptul că ne împrumutăm, ci importantă este destinaţia către care se duc aceşti bani. „Când ai deficit, trebuie să ai un program de finanţare internă şi externă. Aşa face orice ţară, nu lasă pe ultima sută de metri. Programul este îndeplinit. Alta este tema: ce facem cu aceşti bani şi de ce avem deficitul, din ce direcţie apare. Dacă ar apărea numai din investiţii, nu cred că a avea vreo problemă pe care să o discutăm prea mult”, consideră guvernatorul.