Inflaţia a ajuns într-o zonă de platou şi urmează declinul acesteia, susține Daniel Dăianu

Inflaţia a ajuns într-o zonă de platou şi de acum va urma declinul acesteia dacă politicile monetare şi bugetare vor fi corespunzătoare, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

„De ce atenţia este mult mai orientată de pildă către inflaţie? Întrucât am asistat la o resurgenţă puternică a inflaţiei, poţi să îi spui o chiar o explozie, în 2021. Aproape două decenii am trăit sub regim de inflaţie foarte joasă, un regim totodată de rate de dobândă foarte joase. Nu cred că acum există o raţiune pentru a intra iar în istoria explicativă a acestui regim de inflaţie foarte joasă şi regim de rate de dobândă foarte joase pentru că acestea sunt dezbateri care nu mai reprezintă o noutate şi ne-am omorî timpul să intrăm iar în această arheologie a desfăşurării faptelor.

Este o constatare că inflaţia a crescut foarte, foarte mult în 2022, ea se simţea şi în 2021, şi ce cred că merită să menţionez de la început este că s-a ajuns, se pare, pe un platou şi de acum va urma declinul inflaţiei dacă politicile, fără îndoială, vor fi corespunzătoare, şi aici am în vedere politicile monetare, care s-au înăsprit mult, mult, chiar dacă ratele de politică monetară au rămas negative în termeni reali, dar ele s-au înăsprit foarte mult, şi, totodată, politicile bugetare.

Spun politicile bugetare pentru că partea fiscală este o componentă a unei politici bugetare. Foarte mult depinde, sau poate în primul rând, în condiţiile de acum, de cheltuieli, conduita politicii fiscale", a explicat joi Daniel Dăianu, la conferinţa „Economia şi inflaţia", din ciclul „România încotro?", eveniment organizat de Oxygen Events, informează Agerpres.

Acesta a afirmat că sunt semne clare că inflaţia o va lua în jos, dar este important ca politicile menţionate să nu slăbească într-o perspectivă imediată şi poate chiar pe termen mediu.

„Nu sunt adeptul şi nu îmbrăţişez teza că de acum ar trebui să se anunţe o altă ţintă de inflaţie, în jur de 4%. Şi inclusiv la noi s-au vehiculat asemenea teze. Părerea mea e că ar fi afectată credibilitatea băncilor centrale. Adică aşa cum conduita efectivă a băncilor centrale este dictată de date, deci de evidenţă, şi sigur, şi de ştiinţă, cunoaşterea pe care o deţin băncile centrale, ce include şi experienţă, tot astfel şi aici nu trebuie să ne grăbim. Văzând şi făcând. Altminteri, afectăm credibilitatea băncilor centrale. Pentru că pe bună dreptate s-ar putea spune că dacă băncile centrale deja spun că nu pot fi atinse ţintele, că e bine să schimbăm ţinta de inflaţie, intri la gânduri şi îţi este afectată lupta cu aşteptările inflaţioniste", a precizat Daniel Dăianu.

De asemenea, preşedintele Consiliului Fiscal a declarat că este susţinător al tezei că resurgenţa inflaţiei este cauzată în principal de şocul pe latura ofertei. Daniel Dăianu a spus că dacă ar fi numai şocurile şi salariile nu ar creşte ar trebuie să se epuizeze forţa propulsivă a inflaţiei, dar aici intervine lupta cu aşteptările.

„Pericolul cel mai mare derivă din posibilitatea intrării într-o vrie a spiralei salarii - preţuri. Aceea ar fi nimicitoare şi când am avut în perioade istorice inflaţie foarte înaltă, acum trei - patru decenii în Statele Unite, am avut şi în Europa episoade mai lungi de inflaţie, am avut această spirală, acest motor de preţuri şi salarii", a spus Daniel Dăianu.

Ce anunță BNR

BNR a revizuit în jos prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, la 7%, şi estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în noiembrie 2022 o inflaţie de 11,2% pentru finalul anului 2023.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale. Pentru anul curent, noua proiecţie a inflaţiei IPC este similară traiectoriei alternative, pe baza noii scheme de plafonare, prezentate la conferinţa din noiembrie 2022.