Ieftinire la pompă în etape: planul guvernului pentru reducerea accizei la carburanți
0Coaliția de guvernare a decis luni diminuarea accizei la carburanți, măsură care se va aplica treptat și în funcție de evoluția prețului petrolului și a carburanților la pompă.
Astfel, se are în vedere o reducere inițială de aproximativ 5%, care ar putea fi extinsă treptat, însă fără a depăși pragul de 25%, din cauza constrângerilor bugetare.
Totodată, măsura ar urma să fie corelată cu evoluția prețurilor: pentru fiecare creștere de aproximativ 5% a prețului petrolului sau al carburanților la pompă, acciza ar putea fi redusă în mod proporțional.
Pe de altă parte, reducerea TVA nu mai este luată în calcul, pe fondul deficitului bugetar ridicat și al limitărilor impuse la nivel european. Decizia finală urmează să fie anunțată după încheierea ședinței coaliției și va fi adoptată printr-o ordonanță de urgență.
Prețurile motorinei standard au ajuns luni la valori cuprinse între 10,25 lei/litru la Petrom și 10,43 lei/litru la Rompetrol și Mol, la OMV fiind de 10,41 lei/litru, în timp ce Lukoil vinde cu 10,32 lei/litru. Motorina premium se vinde însă cu 10,99 lei la Mol, 10,96 la OMV și 10,7 lei/litru la Petrom.
În ultima perioadă, autoritățile au anunțat că vor lua măsuri pentru a ține aceste prețuri sub control, cel mai frecvent vehiculându-se ideea reducerii accizei și chiar și a TVA-ului, după cum a afirmat recent ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a calculat cât se poate reduce acciza și TVA la combustibil în România, astfel încât să nu afecteze plata pensiilor.
„Problema esențială nu este doar dacă se pot reduce, ci unde, cu cât și când, astfel încât măsura să nu afecteze alte obligații ale statului, precum plata pensiilor, salariilor și a celorlalte cheltuieli publice esențiale. În același timp, intervenția trebuie gândită astfel încât să nu producă efecte negative ireversibile asupra agriculturii și economiei”, a explicat Chisăliță.
Expertul a subliniat că este nevoie de un model de decizie care să stabilească în mod riguros unde trebuie aplicată reducerea, cât se poate reduce, fără să destabilizeze bugetul, când trebuie intervenit, astfel încât măsura să ajute economia, nu să o dezechilibreze.
Potrivit expertului, în situația în care se dorește evitarea afectării pensiilor, salariilor și a altor plăți obligatorii, este necesară respectarea unui prag fiscal strict. Astfel, costul anual al unei măsuri nu ar trebui să depășească 0,1–0,15% din PIB în lipsa unei surse clare de compensare și poate ajunge la 0,2–0,35% din PIB doar dacă există venituri suplimentare certe sau reduceri ale unor cheltuieli neesențiale.
Conform calculelor realizate de Dumitru Chisăliță, raportate la un PIB estimat la aproximativ 2.045 miliarde lei pentru anul 2026, aceste procente se traduc în valori concrete: circa 2 miliarde lei pentru 0,1% din PIB, aproximativ 3,1 miliarde lei pentru 0,15% și în jur de 4,1 miliarde lei pentru 0,2%.
În termeni de politici fiscale, aceste limite implică ajustări moderate. De exemplu, TVA-ul general ar putea fi redus cu cel mult 1%, eventual până la 2% pentru o perioadă foarte scurtă și doar dacă execuția bugetară depășește estimările. În cazul accizelor generale, o reducere sustenabilă ar fi în intervalul 10–20 de bani pe litru, aplicată temporar. În schimb, pentru sectoare țintite, precum agricultura și transporturile, reducerile ar putea fi mai consistente, deoarece volumul eligibil este mai redus, iar impactul economic este mai concentrat.