Harta riscurilor de ţară din UE. România a trecut de la nivelul „semnificativ” la categoria „acceptabil” - INFOGRAFIE

Compania de evaluare financiară Coface a realizat un nou studiu al riscurilor de ţară la nivel mondial şi pentru UE aferente trimestrului al doilea 2016, din care reiese că, faţă de analiza pe trimestrul I, România a trecut de la nivelul „semnificativ” la categoria „acceptabil”.

România se alătură, astfel, unui grup de ţări din care mai fac parte Spania, Portugalia, Slovenia, Ungaria şi Letonia.

Dintre vecinii noştri, Ucraina şi Republica Moldova au riscuri „foarte crescute”, apoi Bulgaria are un risc „semnificativ”, iar Serbia – „crescut”.

Investiţiile cresc în Europa, dar şi riscurile politice

Potrivit Coface, incertitudinea politică în Europa este influenţată de nivelurile de încredere ale întreprinderilor şi gospodăriilor.

În urma votului Brexit, Coface a revizuit prognoza de creştere a PIB-ului britanic cu 0,6 puncte, la 1,2% pentru 2016.

Segmentele care reprezintă exporturile şi care profită de ratele mici ale lirei sterline nu sunt de cele mai grave.

Pe termen lung, un acord de liber schimb în stil „Norvegia” este puţin probabil să aibă loc după demisia lui David Cameron, iar în cazul în care se aplică normele OMC, costul economic ar putea fi ridicat pentru Regatul Unit şi UE. Sectoarele de export britanice, legate de UE prin lanţuri de aprovizionare, ar putea fi sancţionate de taxe vamale.

În interiorul UE, ţările cu o piaţă şi cu o prioritate limitată a relaţiilor comerciale interne cu Regatul Unit se confruntă cu cel mai înalt nivel de expunere: Irlanda, şi într-o măsură mai mică, Ţările de Jos, Belgia, Danemarca şi Suedia.

La momentul actual, niciun factor nu este de aşteptat să afecteze creşterea dinamică sănătoasă în Zona Euro (estimată la 1,7% în 2016), alimentată atât de consumul casnic, cât şi de investiţiile private.

Bugetele relaxate, scăderea preţului petrolului şi ratele scăzute ale BCE au avut efecte pozitive asupra marjelor întreprinderilor. Pentru prima dată, întreprinderile mici beneficiază de o gamă mai largă de servicii bancare pentru împrumut.

Franţa a fost actualizată la A2 („risc scăzut”), ca răspuns la mai multe semnale încurajatoare: cel mai înalt nivel al investiţiilor de către întreprinderi în ultimii patru ani, un impuls în sectorul construcţiilor (ceea ce reprezintă 5% din PIB), precum şi o scădere constantă a numărului insolvenţelor estimată la -3.2% în 2016.

Italia a fost actualizată la A3 („risc mai mult decât acceptabil”), datorită investiţiilor preconizate şi nivelurilor în scădere ale insolvenţelor şi şomajului.

Europa Centrală se află în urma Europei de Vest, cu evaluări actualizate pentru patru ţări: Lituania (A3), Slovenia (A3), Letonia (A4) şi România (A4), profitând de o creştere solidă şi de dependenţa redusă faţă de exportul Rusiei.

Economia mondială - capcana de creştere de tip „japonez”

De la scenariul de creştere la nivel mondial anunţat de Coface în martie anul trecut, perspectivele s-au deteriorat uşor, iar creşterea economică pare să rămână sub 3% în 2016, pentru al şaselea an consecutiv.

Companiile au fost sancţionate de acest stil japonez: o lipsă a pieţelor de desfacere şi o inflaţie slabă, ceea ce a dus la o instabilitate a preţurilor.

Creşterea clară a riscului corporativ în întreaga lume a fost confirmată de cele mai recente evaluări ale riscului de ţară Coface.

Evaluarea medie pentru toate cele 160 de ţări a atins un nivel de vârf, neobservat încă în primii ani ai secolului şi corespunde lui B, nivel de “risc semnificativ”.

Marile economii, risc agravat

Cele mai mari trei economii ale lumii au fost afectate prin riscul de credit agravat: după retrogradarea Japoniei la A2 în martie anul trecut, acum este rândul Statelor Unite şi al Chinei, retrogradate la A2 şi respectiv, B.

În Statele Unite, companiile se confruntă cu probleme ciclice: punctul de recuperare post-criză a fost atins şi a dus la o creştere a insolvenţelor de afaceri pentru prima dată din 2010.

Companiile care se confruntă cu o profitabilitate în scădere şi cu niveluri de investiţii reduse stau la baza scăderii continue a şomajului.

În China, în ciuda unei creşteri stabile, măsurile de stimulare au un efect limitat, din cauza capacităţii excedentare şi a nivelurilor excesive de datorii corporatiste.

Nu în mod surprinzător, acest val de şoc se răspândeşte în Canada, pe de o parte, retrogradată la A3, precum şi în mai multe ţări din Asia, pe de altă parte.

Din acest motiv, evaluările Coreei de Sud, Hong Kong, Singapore şi Taiwan au fost retrogradate la A3, iar Malaezia la A4.

Aceste ţări suferă din cauza unei expuneri puternice la încetinirea structurală chineză în exporturi, turism şi investiţii. Mai mult decât atât, volatilitatea de pe pieţele materiilor prime, inclusiv a petrolului, penalizează afacerile corporaţiilor.

Continuă impactul considerabil al ieftinirii petrolului

Efectele scăderii preţurilor petrolului continuă să fie resimţite în ţările exportatoare de ţiţei. În Arabia Saudită (nou evaluată la B), Kuweit (A3), Qatar (A3) şi Algeria (C) s-a observat extinderea deficitului public şi o scădere lentă a afacerilor cu non-hidrocarburi.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru Angola şi Zambia (D), ca urmare a deprecierii monedei lor locale din cauza încetinirii din China şi a prăbuşirii preţurilor materiilor prime, iar Mozambic (D) se confruntă cu o incapacitate de plată foarte probabilă.

O nouă categorie: „risc extrem”

În acest context, Coface consideră că a opta categorie de evaluare trebuie introdusă, şi anume E, adică „risc extrem”, pentru a adăuga o detaliere a analizei riscului de ţară: unele ţări, cu o evaluare D, vor fi de acum înainte alocate noii categorii E, sinonimă riscului de credit extrem de ridicat.

Sunt vizate următoarele ţări: Afganistan, Armenia, Republica Central Africană, Cuba, Eritreea, Iran, Irak, Libia, Sudan, Siria, Timorul de Est, Venezuela, Yemen, Zimbabwe.