Harta alcoolului. Câtă băutură consumă românii. Cum arată portretul băutorului aprig şi al celui prudent - INFOGRAFIE
0Statisticile oficiale arată un consum mediu naţional mai mic de doi litri şi jumătate lunar pe persoană, reprezentând totalul cantităţilor de bere, vin, ţuică şi rachiuri naturale înregistrat în anul 2014.
Din datele privind veniturile şi cheltuielile românilor, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea „Coordonate ale nivelului de trai în România“, reiese că în Oltenia şi Moldova se consumă cele mai mari cantităţi de alcool, iar în Banat - cele mai mici.
De asemenea, la oraş se bea mai puţin şi mai scump, în timp ce locuitorii din mediul rural beau mai mult, dar mai ieftin.
Potrivit INS, consumul mediu de băuturi alcoolice - vin, bere, ţuică şi rachiuri naturale - este de 2,27 litri lunar pe persoană.
Desigur, pare foarte puţin faţă de percepţia generală privind consumul de alcool în România, dar să nu uităm că în statistici sunt luaţi în calcul şi românii care nu consumă alcool - copii, persoane care din convingere personală nu beau şi alţi non-consumatori.
Dacă din 10 oameni bea numai unul, cantitatea consumată de el se împarte la 10 şi aşa rezultă consumul mediu din acel grup.
Chiar şi aşa, cifrele INS reprezentând consumul mediu din România relevă câteva mesaje interesante, pe care vi le prezentăm în continuare.
Oltenia, dublul Bucureştiului
Datele privind consumul pe regiuni (afişate şi pe harta alăturată) arată că în Oltenia se consumă 3,8 litri lunar de persoană - maximul la nivel naţional.
Urmează regiunile Nord-Est (Moldova), cu 2,9 litri/lună/persoană, şi Sud-Muntenia, cu 2,25 litri/lună/persoană.
La polul opus se regăsesc minimele naţionale, înregistrate în regiunile Vest (Banat), cu 1,4 litri/lună/persoană, Bucureşti-Ilfov, cu 1,7 litri/lună/persoană, şi Nord-Vest, cu 1,8 litri/lună/persoană.
La vin, maximele de consum sunt întâlnite în Oltenia şi Moldova (1,9, respectiv 1,5 litri/lună/persoană), iar minimele în Bucureşti/Ilfov, Centru şi Muntenia (0,4-0,5 litri/lună/persoană).
În cazul berii, maximele sunt întâlnite în Oltenia şi Bucureşti-Ilfov (1,3, respectiv 1,2 litri/lună/persoană), iar minimele în Nord-Vest şi Muntenia (1, respectiv 1,1 litri/lună/persoană).
La ţuică şi rachiuri naturale, maximele sunt întâlnite în Oltenia şi Muntenia (0,5, respectiv 0,3 litri/lună/persoană), iar minimele în Bucureşti/Ilfov, Centru şi Sud-Est (0,05-0,1 litri/lună/persoană).
Moldova şi Oltenia: mai puţin suc decât alcool
Interesantă este şi comparaţia consumului de alcool în raport cu consumul de băuturi nealcoolice.
Potrivit studiului INS, în Moldova se consumă 2,9 litri/lună de alcool pe persoană şi doar 2,7 litri/lună de apă minerală şi alte băuturi nealcoolice pe persoană.
La fel, în Oltenia, consumul de alcool este de 3,8 litri/lună/persoană, în timp ce la apă şi băuturi nealcoolice consumul este de doar 3,5 litri/lună/persoană.
În schimb, în Bucureşti/Ilfov, consumul de băuturi nealcoolice este de 9,5 litri/lună/persoană (maxima la nivel naţional), faţă de doar 1,7 litri/lună/persoană la alcool.
Casă mare, consum mic
Repartizarea în funcţie de tipul şi dimensiunile gospodăriilor arată că în casele cu şase persoane şi peste se consumă cel mai puţin alcool (1,4 litri/lună/persoană), maximele fiind întâlnite în cele cu 1-2 persoane (2,7-2,8 litri/lună/persoană).
De asemenea, în familiile cu şase copii şi peste se consumă doar 0,7 litri/lună/persoană, în timp ce în gospodăriile care nu au copii în întreţinere consumul este de 2,6 litri/lună/persoană, iar în cele cu un copil - de 2,1 litri/lună/persoană.
În gospodăriile conduse de femei, consumul mediu este de 1,5 litri/lună/persoană, iar în ale bărbaţilor - de 2,4 litri/lună/persoană. Studiul INS mai arată că persoanele cu studii medii consumă cel mai mult (2,3 litri/lună/persoană), iar cele cu studii superioare - cel mai puţin (2,1 litri/lună/persoană).
Vârstele băutorilor
Statistica relevă şi consumul de alcool pe gospodării în funcţie de vârsta capului de familie. Minimul este consemnat la vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani (2 litri/lună/persoană), iar maximul - între 50 şi 64 de ani (2,5 litri/lună/persoană).
În gospodăriile conduse de vârstnici de peste 65 de ani, consumul mediu de alcool este de 2,3 litri/lună/persoană.
În fine, în mediul urban, cantitatea de alcool cumpărată de consumatori este în medie de 1,9 litri/persoană/lună, orăşenii cheltuind mai mulţi bani (7,2 lei/lună), dar cea cumpărată în mediul rural mediu urcă la 2,6 litri/persoană/lună, cheltuindu-se mai puţini bani (5,2 lei/lună), mai reiese din documentul citat.
Portrete: băutori în România
Dacă ne uităm pe maximele şi pe minimele afişate în statisticile INS privind consumul de alcool, putem creiona următoarele două profile:
** cei mai aprigi băutori locuiesc la ţară, sunt agricultori (consumă peste 3 litri/lună/persoană) cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani şi fac parte din gospodării cu puţine persoane, situate în Oltenia sau Moldova. Sunt în majoritate bărbaţi şi preferă vinul.
** cei mai prudenţi băutori locuiesc în oraşe, lucrează pe cont propriu (consumă 1,5 litri/lună/persoană), au vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani şi fac parte din gospodării cu multe persoane, situate în Bucureşti/Ilfov sau în vestul ţării. Sunt în majoritate femei şi preferă băuturile tari.