Guvernul accelerează planurile pentru salvarea de urgenţă a băncilor
0Schimbare de 180 de grade a Executivului vizavi de problemele cu care se confruntă sectorul bancar românesc. După ce a aprobat, în iulie, o ordonanţă de urgenţă prin care aloca bani publici pentru împrumuturi directe către băncile comerciale, Guvernul s-a angajat acum în faţa FMI să înfiinţeze în mai puţin de o lună o „bancă-punte“, care să preia rapid în administrare băncile cu probleme.
Potrivit celei mai recente schiţe a scrisorii de intenţie pe care România o va trimite Fondului Monetar Internaţional (FMI), obţinută de agenţia de ştiri Hotnews, Guvernul s-a angajat să înfiinţeze o „bancă-punte“.
Termenul este începutul lunii octombrie, iar instituţia va fi creată special pentru a interveni în cazuri de urgenţă prin preluarea activelor cu probleme sau toxice ale băncilor prezente în România.
Angajamentul Guvernului este cel puţin surprinzător, având în vedere că, în urmă cu mai puţin de două luni, abandonase planurile privind înfiinţarea acestei instituţii şi venea cu o strategie cu totul schimbată şi mult mai agresivă.
Guvernul a adoptat, la începutul lunii iulie, o ordonanţă de urgenţă prin care punea practic la dispoziţie bani de la buget pentru salvarea de urgenţă a băncilor cu probleme.
Acest model a fost ”parafat” în timpul crizei de Statele Unite ale Americii şi a fost una dintre cauzele care au dat naştere mişcării ”Occupy Wall Street”, americanii protestând faţă de salvarea băncilor din fonduri publice, în timp ce populaţia se confrunta cu măsuri de austeritate şi o rată ridicată a şomajului.
În perioada următoare, Banca Naţională a României (BNR) va pune la punct ultimele detalii ale planurilor pentru situaţiile de urgenţă care ar putea apărea, se arată în draftul scrisorii.
„Sectorul bancar românesc îţi menţine la cote bune rezervele de capital, dar continuă să fie vulnerabil la efectele secundare ale crizei din zona euro. (...)Creditele neperformante au continuat să crească până la nivelul de 16,8% în luna iunie faţă de 14,3% la finele anului 2011, pe fondul deteriorării mediului economic“, potrivit documentului.
„Rentabilitatea băncilor rămâne slabă, acestea înregistrând pierderi în prima jumătate a anului în principal ca urmare a provizioanelor mai mari. (…) Piaţa interbancară rămâne fragmentată, iar finanţarea pe segmentul depozitelor a devenit mai eterogenă“, scriu guvernanţii români în scrisoarea de intenţie către FMI.
Demersurile pentru înfiinţarea ”băncii-punte” au pornit imediat după ce reprezentanţii FMI au cerut autorităţilor să creze un mecanism care să poată interveni rapid şi ferm pentru sprijinirea băncilor cu probleme.
BNR va continua să supravegheze intens sistemul bancar şi să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că băncile au suficient capital şi lichiditate, se arată în draft. BNR pregăteşte planuri detaliate de urgenţă , urmând să continue colectarea periodică si detaliată a datelor privind creditele restructurate.
Până la adoptarea ordonanţei de urgenţă din iulie, orice strategie de sprijinire a sistemului bancar era construită în jurul băncii-punte. Prin ordonanţa de urgenţă. BNR şi Ministerul Finanţelor primeau astfel puterea de a interveni direct pentru a oferi sprijin financiar băncilor. Măsuri similare au fost luate de SUA şi ţări din UE la apogeul crizei, în 2008-2009, şi au stârnit valuri ample de proteste.
Intervenţia urma să se realizeze prin Fondul de Garantare a Depozitelor (FGD), care ar fi acţionat în calitate de administrator sau acţionar al băncii. Dacă Fondul nu are suficiente resurse, atunci Ministerul Finanţelor îl va împrumuta.
Prin participarea la majorarea capitalului social al băncii, FGD va deveni acţionar al instituţiei şi va prelua o participaţie care să-i asigure controlul asupra acesteia. Practic, băncile care vor fi salvate cu fonduri publice vor fi parţial sau total naţionalizate.