Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România: Există prea multă secretomanie privind noul regim al redevenţelor la petrol şi gaze

În România există prea multă "secretomanie" în privinţa noului proiect privind redevenţele la petrol şi gaze naturale, ceea ce este problematic având în vedere că noul sistem ar trebui să se aplice din ianuarie 2015, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România.

"Nu există destule date pentru a face simulări ce s-ar întâmplă dacă s-ar aplică un sistem sau altul. Este problematic având în vedere că reforma ar trebui să aibă loc în ianuarie sau câteva luni mai târziu", a spus, azi, Tolosa la un forum economic desfăşurat în Mamaia.

El a fost întrebat dacă noul regim va fi aplicat şi concesiunilor actuale. Tolosa a anunţat că noul sistem va intră în vigoare din 2015. 

Redevenţele actuale la petrol şi gaze variază între 3% şi 13,5% din valoarea producţiei şi au rămas neschimbate timp de zece ani, fiind trecute în contractul de privatizare al Petrom din 2004. Nivelul mic al redevenţelor a provocat multe scandaluri în ultimii ani, existând la un moment dat cereri inclusiv pentru naţionalizarea companiei sau pentru îngheţarea preţurilor la carburanţi. De asemenea, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a cerut o "taxa Robin Hood" pe profitul Petrom. Compania, deţinută acum în proporţie de 51% de către austriecii de la OMV, a realizat anul trecut un profit net de peste un miliard de euro.

Anual, România colectează din redevenţele la petrol şi gaze în jur de 200 de milioane de euro, media fiind de 7% din valoarea producţiei. Alte state europene producătoare de petrol şi gaze, precum Marea Britanie, Danemarca şi Norvegia, au niveluri mult mai ridicate.

Premierul Victor Ponta afirmă recent că "ideea noului sistem nu este să se colecteze mult din puţin, ci puţin din mult" pentru a stimula investiţiile. Concomitent, Gheorghe Duţu - şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale - a anunţat că vor există procente diferite pentru concesiunile pe uscat, cele marine şi cele maritime de mare adâncime. De asemenea, Duţu a mai spus că ANRM va purta negocieri şi cu deţinătorii actuali de concesiuni, astfel încât nivelul acestora să crească până la cel din nouă lege. El nu a precizat, însă, care sunt nivelurile analizate.

Noul sistem va afecta atât Petrom şi Romgaz, dar şi Exxon şi Lukoil, care au concesiuni în Marea Neagră, sau Chevron, care caută gaze de şist în Moldova şi Dobrogea.

Mai puteţi citi: