Guda, AAFBR: Tabloul macroeconomic seamănă izbitor cu cel din 2008. Cinci diferenţe majore care ne fac mai vulnerabili

Tabloul macroeconomic din perioada recentă seamănă izbitor de mult cu cel din anul 2008, însă există cinci diferenţe majore care ne fac mai vulnerabili, iar mediul de afaceri nu poate gestiona mai bine o eventuală criză internaţională, comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în anul 2008, consideră Iancu Guda, Preşedinte AAFBR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România) şi Lector IBR (Institutul Bancar Român).

Acesta a realizat o analiză comparativă a mediului de afaceri în anul 2016 comparativ cu anul 2008, evidenţiind cele cinci diferenţe majore.

„Tabloul macroeconomic din perioada recentă seamănă izbitor de mult cu cel din anul 2008: creştere economică record alimentată de consum (care determină adâncirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decât creşterea exporturilor) şi creşterea creditării (care determină majorarea preţurilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanţa slabă a colectării veniturilor fiscale care creează o fiscalizare redusă a creşterii economice, şi, pe de altă parte, majorările salariale şi ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferenţe notabile, în sens negativ, sunt datoria publică de două ori mai mare în PIB (deşi la un nivel sub jumătate faţă de media UE), o forţă de muncă mai redusă, diminuarea la jumătate a investiţiilor publice şi nivelul investiţiilor străine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului şi forţei de muncă disponibile plafonând nivelul creşterii economice potenţiale)”, declară Guda.

Şi, deşi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezintă cinci diferenţa majore, potrivit lui Guda: o colectare mult mai lentă a facturilor, concentrarea mai ridicată a veniturilor, profiturilor şi lichidităţilor în rândul companiilor mari (deşi pierderile sunt mai răspândite în rândul tuturor companiilor), scăderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar uşor negativ la finalul anului 2016) şi un mediu de afaceri mai embrionar şi mai puţin activ (cu o experienţă mai scăzută). „În esenţă, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai îndatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinanţare mai redusă) şi mai expus în faţa efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolvenţa clienţilor). Nu văd cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuală criză internaţională, comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în anul 2008”, a declarat Guda.