Greșeala uriașă care a costat 450 de miliarde de euro România. Fost director de bancă: „Era la fel de important ca aderarea la NATO”

Cunoscutul analist economic Radu Georgescu explică unde au greșit cel mai mult guvernele din ultimii 10 ani și cât de mult a costat acestă eroare pentru România. Cu acei bani, economia României nu ar fi avut problemele uriașe de deficit și ar fi cunoscut o altă dezvoltare.

Radu Georgescu vorbește despre un paradox economic și face legătura între faptul că datoria externă a României a crescut în mai puțin de un deceniu cu sute de miliarde, iar în același timp din țară au ieșit alte sute de miliarde de euro. Între cele două elemente există o legătură, spune cunoscutul economist.

„În România avem un paradox economic. În ultimii 10 ani datoria externă a României a crescut cu 240 miliarde euro. Dar acești bani nu au rămas în România. Din România au ieșit 210 miliarde euro în ultimii 10 ani. Cu alte cuvinte ne-am împrumutat pentru a susține economiile altor țări. Noi rămânem cu împrumuturile pe care trebuie să le plătim noi și copiii noștri. Iar alte țări s-au dezvoltat cu banii noștri”, susține cunoscutul economist.

El apelează la un grafic care demonstrează veridicitatea afirmațiilor sale. În grafic este evoluția Contului Curent al României în ultimii 10 ani.

Totul a coincis, arată el, cu momentul în care România a apelat la împrumuturi masive. Împrumuturi pe care Radu Georgescu le compară cu steroizii.

Greșeala care ne costă enorm azi

„Contul curent este diferența dintre banii intrați într-o țară și banii ieșiți din acea țară. În ultimii 10 ani am importat mult mai mult decât am exportat. Companiile străine au trimis în țările lor dividende în sume mult mai mari decât au investit în România. Împrumuturile sunt că niște steroizi. Economia crește atâta timp cât poți să iei steroizi. Când nu mai ai bani să cumperi steroizi, economia intră în sevraj” explică el.

Totul a început în anul 2016, mai arată Radu Georescu. Din acel moment, România a început să se imprumute masiv. Iar dacă până atunci avea o economie sănătoasă și îndeplinea majoritatea condițiilor pentru a adera la zona euro, azi lucrurile stau diferit.

„Cum era economia României fără steroizi? 2016 a fost anul în care România a început să ia steroizi. Am început să împrumutăm sume mari. Cum arăta economia României în 2015: Exportam mai mult decât importăm, companiile străine investeau mai mult decât sumele dividendelor plătite către țările lor. Aveam excedent de Cont Curent”, a mai adăugat Georgescu. 

Cea mai mare pierdere pentru România

În opinia sa, aderarea la zona euro ar fi fost la fel de importantă precum integrarea în NATO. Acest lucru ar fi permis o creștere economică serioasă și ar fi asigurat accesul firmelor și a populației la credite mult mai ieftine. În plus, dacă România ar fi aderat atunci la euro, în prezent nu s-ar confruntat cu problemele economice care o macină.

„În 2015, România putea să adere la euro. Îndeplineam toate criteriile de aderare la euro. Acum nu mai îndeplinim niciun criteriu. Aderarea la euro nu ar fi permis să avem aceste derapaje economice pe care le avem acum. Politică monetară din zona euro este stabilită de Banca Centrală Europeană. Românii și firmele românești ar fi plătit dobânzi la creditele bancare mult mai mici decât plătesc acum. Inflația din România ar fi fost mult mai mică decât este acum. Aderarea la euro era la fel de importantă ca aderarea la NATO”, conchide Radu Georgescu.