Germania va cheltui peste 15 miliarde de euro pentru a construi noi centrale pe gaz, după ce a renunțat la energia nucleară

Germania a hotărât să aloce 16 miliarde de euro pentru construirea a patru centrale pe bază de gaze naturale pentru a asigura necesarul de energie electrică, cu ocazia unei revizuiri importante a rețelei energetice, relatează Politico.

Oficialii au susținut luni că noua inițiativă se adaugă „la extinderea consistentă a energiilor regenerabile" și că este crucială pentru a furniza constant energie electrică „chiar și în perioadele în care nu prea există soare și vânt". 

Coaliția de guvernământ a recurs la această măsură în urma convorbirilor purtate de cancelarul Olaf Scholz, membru al Partidului Social-Democrat, și ministrul Economiei, Robert Habeck, membru al Partidului Verzilor. Conform acordului, este prevăzut un sistem de creștere a capacității bazat pe piață pentru a crește producția de energie electrică până în anul 2028. 

Executivul a descris centralele electrice pe bază de gaze naturale drept „moderne, foarte flexibile și ecologice", întrucât acestea vor putea fi modificate pentru a utiliza hidrogenul obținut din surse regenerabile.

Conform așteptărilor, centralele vor produce până la 10 gigawați de energie electrică. Nu peste mult timp vor începe procedurile de licitație pentru aceste proiecte. 

Grupul energetic german Uniper, care ar urma să fie implicat în construcție, s-a arătat „ușurat" de faptul că partidele au reușit să ajungă la o înțelegere cu privire la noile centrale, precizând că „este nevoie urgentă de o acțiune rapidă, deoarece procesul de aprobare și construcția efectivă a centralelor electrice și a instalațiilor de stocare vor dura mai mulți ani".

„Nu mai există energie nucleară"

Totuși, organizațiile de protejare a mediului sunt în continuare neîncrezătoare, Greenpeace calificând strategia ca fiind „un exemplu perfect al modului în care tot ceea ce se vorbește despre hidrogen este doar o perdea de fum pentru mai multe gaze fosile". 

De asemenea, programe asemănătoare din alte părți ale Uniunii Europene au atras reacții din partea activiștilor din domeniul climei. Astfel, în urmă cu o săptămână, colosul energetic francez Engie a obținut aprobarea de a construi o centrală pe gaz de 500 de megawați în apropierea orașului Nijmegen din Țările de Jos, cu toate că în jur de 2.000 de locuitori au semnat o petiție prin care se împotriveau proiectului. 

 Engie susține că instalația, care va fi amplasată pe locul unui fost generator pe bază de cărbune, va fi o „centrală hibridă" și ar putea fi modificată în viitor pentru a utiliza hidrogen. 

În aprilie anul trecut, în pofida atenționărilor potrivit cărora această măsură ar determina arderea unei cantități mai mari de combustibili fosili, Germania și-a închis ultimele trei reactoare nucleare. 

Într-un raport de anul trecut, agenția pentru climă a Berlinului a indicat că este posibil ca țara să nu-și îndeplinească țelul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 65 % până în 2030. 

În luna septembrie, Olaf Scholz nu a dat curs solicitărilor venite din partea propriei coaliții de a redeschide reactoarele în contextul crizei energetice, spunând: „Nu mai există energie nucleară".