Germania ar trebui să ia în considerare atenuarea reglementărilor privind datoria

Germania se confruntă cu presiuni pentru creşterea cheltuielilor, iar Guvernul ar trebui să ia în considerare atenuarea "frânei datoriilor", se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional publicat marţi, transmite Reuters.

În 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei (debt break), Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Berlinul poate depăşi acest prag doar dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în "situaţii de urgenţă excepţională", care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.

"Frâna datoriilor din Germania este stabilită la un nivel relativ riguros, astfel că limita anuală a împrumuturilor nete ar putea fi atenuată cu aproximativ 1 punct procentual din PIB, în timp ce încă este menţinut nivelul datoriei ca procentaj din PIB pe un trend descrescător. Astfel, ar exista mai mult spaţiu de manevră pentru investiţiile publice atât de necesare", susţine FMI.

În timp ce reformarea "frânei datoriilor" ar atenua consolidarea fiscală, sunt necesare de asemenea reforme pentru a reduce presiunile pe termen mediu asupra cheltuielilor şi pentru majorarea veniturilor, consideră instituţia financiară internaţională.

"Frâna datoriilor" este puternic apărată de ministrul de Finanţe, Christian Lindner. Conform unor surse din minister, recomandările FMI prezintă riscuri.

"Reformarea frânei datoriilor sporeşte riscul alimentării inflaţiei din nou, într-un moment în care tocmai a început să scadă. O datorie mai ridicată înseamnă costuri mai mari cu dobânzile", au spus sursele, pentru Reuters.

În aprilie, FMI a înrăutăţit estimările privind evoluţia Germaniei, cea mai mare economie europeană. Anul acesta, PIB-ul Germaniei ar urma să înregistreze un avans de 0,2%, ca să accelereze la 1,3% în 2025, pe fondul redresării consumului.

Pe termen mediu, rapida îmbătrânire a populaţiei ar urma să încetinească creşterea şi să afecteze negativ finanţele publice. Dar, apreciază FMI, perspectivele pe termen mediu pot fi îmbunătăţite prin majorarea investiţiilor publice, inclusiv în tranziţia verde şi în digitalizare.