Gazprom vrea activele Yukos prin intermediul unui consorţiu ruso-italian

Printre activele Yukos se regăsesc rafinării şi două unităţi de producţie petrolieră de care este interesată şi Rosneft Firma de investiţii rusească ESN, liderul unui consorţiu

Printre activele Yukos se regăsesc rafinării şi două unităţi de producţie petrolieră de care este interesată şi Rosneft

Firma de investiţii rusească ESN, liderul unui consorţiu din care mai fac parte companiile italiene ENI şi Enel, este prima companie care s-a înscris la licitaţia prin care vor fi scoase la vânzare activele Yukos.

Energogaz, o subsidiară a ESN, s-a înscris la Serviciul Federal Antimonopol (SFA), în decembrie, pentru a obţine aprobarea să cumpere unele active ale Yukos, a declarat purtătoarea de cuvânt a ESN, Mariana Belousova, citată de "Moscow Times". Activele rămase din compania Yukos includ rafinării şi două unităţi de producţie petrolieră, care urmează să fie vândute în acest an. ESN deţine active în sectoarele electricitate şi energie şi a făcut echipă cu firmele italiene, în septembrie 2006, ca să liciteze pentru activele Yukos. În consorţiu, ESN deţine 50,1% din acţiuni, ENI - 30% şi Enel - 19%. Vinerea trecută, ESN a început demersurile pentru a lansa oficial o ofertă de cumpărare, informează şi Reuters.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, mulţumit de relaţiile energetice cu Italia

Reprezentanţii ESN nu au specificat însă dacă licitează în numele lor sau în numele consorţiului ruso-italian. SFA a confirmat că a primit cererea ESN. "Până acum nu am primit decât o singură cerere, iar aceasta va fi analizată în decursul unei luni", a spus o purtătoare de cuvânt a SFA. În septembrie, compania petrolieră italiană ENI spusese că consorţiul vroia să cumpere activele Yukos pe segmentul gazelor, în special unitatea de gaz din Siberia, ArcticGaz. ENI are însă puternice legături cu monopolul rusesc Gazprom despre care se spune că va pune, cel mai probabil, mâna pe activele cele mai importante ale Yukos. ENI, cea mai importantă companie energetică din Italia, a semnat anul trecut un amplu acord de cooperare cu Gazprom, care-i permite gigantului rus să vândă gaze direct consumatorilor italieni şi care prelungeşte contractele de furnizare până în 2035. Enel, în schimb, a investit treptat în sectorul de electricitate al Rusiei.

Preşedintele Vladimir Putin, care s-a întâlnit săptămâna trecută, la Sochi, cu premierul italian Romano Prodi, a avut numai cuvinte de laudă la adresa relaţiilor tot mai bune în domeniul energiei, dintre cele două ţări.

Date fiind legăturile dintre firmele implicate, Gazprom ar putea folosi ESN ca mandatar al propriului său interes în activele Yukos, reuşind astfel să evite riscurile legale, spun analiştii, citaţi de "Moscow Times". ESN este condus de investitorul Grigory Beryozkin, care a vândut 5,3% din acţiunile UES către Gazprom, în 2004. Mass-media din Rusia au relatat la acea vreme că ESN a cumpărat iniţial participaţia în numele Gazprom.

Gazprom şi-a retras oferta pentru cumpărarea principalei unităţi de producţie a Yukos, YuganskNeftegaz, în decembrie 2004, în urma unui ordin judecătoresc al unui tribunal american. YuganskNeftegaz a fost cumpărată în schimb de Rosneft. În mai 2005, s-a renunţat la fuziunea dintre Gazprom şi Rosneft. Cele două companii au semnat în ultimele luni o serie de acorduri de cooperare, în vederea licitaţiei Yukos. Dar analiştii spun acum că cele două firme ar putea concura pentru unele dintre active. Ambele par interesate de Samaraneftegaz şi Tomskneft, cele două unităţi petroliere care urmează să fie vândute. Rosneft vrea să pună mâna pe rafinăriile Yukos, în timp ce Gazprom va cumpăra probabil participaţia de 20% pe care Yukos o deţine la Gazprom Neft, fostul Sibneft. Acţiunile acestea sunt o rămăşiţă din participaţia Yukos la Sibneft, companie pe care Gazprom a cumpărat-o, în septembrie 2005, cu 13 miliarde de dolari, de la miliardarul rus Roman Abramovici. Yukos mai deţine însă 9,4% din acţiunile Rosneft, care vor fi de asemenea scoase la vânzare.

193 de active, scoase la vânzare

• Pentru a acoperi datoriile Yukos, inclusiv taxele neplătite în valoare de 26,6 miliarde de dolari, executorul numit de statul rus plănuieşte să vândă anul acesta 193 de active Yukos în cadrul licitaţiilor.

• De falimentul Yukos a fost suspectat Kremlinul, care l-ar fi împiedicat astfel pe acţionarul majoritar al Yukos, Mihail Hodorkovsky, să vândă acţiuni către o companie petrolieră importantă din SUA.