Gabriel Resources cere României compensaţii la centrul de arbitraj al Băncii Mondiale

Compania canadiană Gabriel Resources a anunţat marţi că a reclamat România la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii al Băncii Mondiale în legătură cu disputa legată de proiectul Roşia Montană şi cere compensaţii pentru pierderile provocate de blocarea acestuia.

Compania a înaintat o cerere de arbitraj în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale bilaterale de protejare a investiţiilor încheiate de România cu guvernele Canadei, Marii Britanii şi Irlandei de Nord, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources citat de Mediafax. 

Acţiunea este legată de disputa companiei cu România referitoare la proiectul exploatării de aur şi argint de la Roşia Montană, la care Gabriel deţine o participaţie indirectă de 80,69%, şi a încălcării de către Guvernul României a protecţiilor prevăzute în tratate, potrivit comunicatului.

Proiectul a fost şi este considerat în interiorul şi în afara României ca una dintre cele mai importante investiţii străine directe în ţară, având potenţialul să dea un impuls semnificativ economiei reomâneşti în ansamblul ei şi să stimuleze creşterea şi dezvoltarea regiunii Apuseni.

"Prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor. România a suspus astfel Gabriel şi investiţiile sale unui tratament care încalcă obligaţiile prevăzute în tratatele bilaterale pentru investiţii, provocând pierderi semnificative companiei", potrivit comunicatului.

În soclitarea de arbitraj, Gabriel vrea să obţină plata integrală a compensaţiilor prevăzute în tratate, pentru privarea de dreptul de a dezvolta proiectul, ca urmare a încălcării de către România a tratatului.

Compania canadiană susţine că, în continuare, caută să ajungă la un acord la nivel înalt cu autorităţile române pentru a soluţiona disputa. Cu toate acestea, Gabriel Resources este decis să-şi protejeze drepturile şi interesele în România, şi în absenţa dorinţei autorităţilor române de a intra în dialog, compania a decis să recurgă la justiţie printr-o cerere de arbitraj şi a angajat firma White & Case LLP pentru a o reprezenta în acest dosar.

"Compania crede în continuare că este în interesul tuturor acţionarilor în acest proiect, în special al statului român, dacă s-ar autoriza şi dezvolta acest proiect iar Gabriel este în continuare dispus să discute cu Preşedintele României şi Guvernul pentru a atinge acest obiectiv", declară preşedintele director general de la Gabriel Resources, Jonathan Henry, potrivit Agerpres.

Gabriel Resources a ameninţat încă din luna septembrie 2013 că va da în judecată guvernul român şi că va cere despăgubiri de până la patru miliarde de dolari, din cauza 'multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii'.

Procedurile de arbitrajul comercial internaţional în general, iar cele de arbitraj împotriva guvernelor în particular, au devenit din ce în ce mai populare, câştigând teren în faţa litigiilor tradiţionale derulate în tribunal. Creşterea tratatelor bilaterale de investiţii dintre ţări a condus la o creşterea puternică a numărului de cazuri de arbitraj împotriva guvernelor, derulate prin curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, cunoscută sub denumirea de Centrul Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID). În general, cazurile de arbitraj comercial internaţional sunt judecate cu uşile închise şi tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal şi conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.

Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) intenţionează să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

Compania a fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, acţionari fiind compania minieră de stat Minvest Deva — cu 19,31% şi Gabriel Resources — cu 80,69%. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.