Francezilor li se cere să muncească o zi gratis, ca să acopere gaura din buget

Bugetul național al Franței este atât de tensionat încât parlamentarii susțin o propunere de a-i face pe francezi să lucreze șapte ore în plus în fiecare an fără plată - echivalentul unei zile lucrătoare - pentru a genera fonduri suplimentare pentru vistieria statului.

Măsura, care a fost aprobată miercuri de camera superioară a parlamentului, dar care ar putea fi totuși eliminată din proiectul final al legii bugetului, ar genera venituri suplimentare de 2,5 miliarde de euro (2,63 miliarde de dolari) din taxele suplimentare pe muncă.

Modificarea, propusă de senatorul de centru-dreapta Elisabeth Doineau, ar face oamenii să muncească șapte ore în plus la un moment dat pe parcursul anului, pentru care nu ar primi salariu, dar pentru care angajatorii lor ar trebui să facă suplimentar asigurări sociale și să plătească contribuții.

O idee anterioară, care ar fi avut același efect asupra bugetului, s-a bazat pe casarea uneia dintre sărbătorile legale oficiale ale Franței și punerea oamenilor să lucreze în acea zi. Cu toate acestea, nu a existat un acord.

Franța a anulat deja statutul de sărbătoare legală pentru ziua de Rusalii în 2005 pentru a ajuta la o mai bună finanțare a asistenței medicale. În timp ce Franța este renumită pentru că a introdus săptămâna de lucru de 35 de ore în 2000, de fapt francezii lucrează în medie aproximativ 36 de ore pe săptămână, mai mult decât mulți dintre colegii lor din Europa de Ves.

Guvernul vrea să facă economii de 60 de miliarde de euro în 2025

După ce cheltuielile au scăpat de sub control în acest an, iar veniturile din impozite au fost sub așteptări, guvernul lui Barnier a propus economii de 60 de miliarde de euro în bugetul său pentru 2025 prin reduceri de cheltuieli și creșterea impozitelor.

Deși guvernul a vizat cea mai mare parte a majorărilor de impozite asupra companiilor bogate și mari, proiectul de lege bugetar include planuri de a reduce un stimulent fiscal pentru contribuțiile angajatorilor la asigurările sociale pentru lucrătorii cu venituri mici.

Măsura urma să strângă 4 miliarde de euro.

Cu toate acestea, companiile arată că stimulentele fiscale reduse le-ar crește costul forței de muncă, care este deja printre cele mai ridicate din Europa, în mare parte din cauza contribuțiilor mari la asigurările sociale.

Julien Crepin, șeful companiei specializate în servicii de curățenie pentru firme Bio Propre de lângă Paris, a spus că orice creștere a costurilor cu forța de muncă ar amenința modelul său de afaceri și l-ar forța să crească prețurile, ceea ce poate duce la concedieri.

„Avem marje mici în afacerea noastră. Deci un cutremur ca acesta ne-ar doborî", a spus el pentru Reuters, adăugând că ar fi mult de preferat să scăpăm de o vacanță.

Chiar și ministrul de finanțe al lui Barnier, Antoine Armand, critică reducerea stimulentelor fiscale, spunând că, în general, francezii trebuie să lucreze mai mult.