FOTO Unde se produce cea mai ieftină energie hidro din România: Porţile de Fier I, centrala la a cărei construcţie au lucrat peste 10.000 de oameni

Porţile de Fier I şi II, cele mai mari hidrocentrale din România, care reprezintă circa 23% din capacitatea instalată a companiei de stat Hidroelectrica, de peste 6.400 MW, sunt şi cele mai bune unităţi din punctul de vedere al costurilor pe megawatt-oră înregistrate în 2012. Aici, un megawatt-oră de energie a fost produs anul trecut  la un cost de 73,14 lei.

Într-un document publicat de Hidroelectrica se arată că pentru un megawatt-oră de energie de la sucursala Porţile de Fier costurile înregistrate anul trecut, un an deosebit de secetos, au fost de 73,14 lei (16 euro), acesta fiind cel mai ieftin megawatt-oră de energie produs în România. La polul opus din punctul de vedere al costurilor de producţie se află sucursala Haţeg, unde fiecare megawatt-oră de energie produs a avut un cost de 409,74 lei (circa 92 de euro) în 2012.

Amenajarea Porţile de Fier I este cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre cu o puterea instalată totală de 2.235 de MW, aproape cât trei reactoarele ale centralei de la Cernavodă, aceasta capacitate fiind operată în mod de egal de partea română şi de partea sârbă. 

Numai această hidrocentrală mamut reprezintă aproape un sfert din puterea instalată totală a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România.

În urmă cu 41 de ani, la 16 mai, era inaugurat sistemul hidroenergetic Porţile de Fier I, cu o putere de 1.050 MW, atât în partea românească, cât şi în cea iugoslavă, după aproape opt ani în care s-a lucrat la acest sistem.

Centrala de la Porţile de Fier I este una dintre cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa şi cea mai mare de pe Dunăre, iar lacul său de acumulare are un volum de peste 2.200 de milioane de metri cubi, pe o lungime de peste 270 de kilometri, de la baraj şi până la confluenţa cu râul Tisa.

Sistemul Hidroenergetic si de Navigaţie Porţile de Fier I a fost ianugurat la 16 mai 1972 şi are în componenţă, pe lângă cele două centrale hidroelectrice, şi barajul deversor cu 14 câmpuri, câte 7 pentru fiecare parte şi două ecluze. Prin dimensiunile sasurilor şi prin cădere, ecluzele de la Porţile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcţii de acest gen din lume. Ecluza română a fost pusă în funcţiune la 3 august 1969, iar primul agregat la 14 august 1972.