FMI şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, la 4,2%, însă tot rămâne sub aşteptările Guvernului de 5,2%
0Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, de la ritmul prognozat anterior de 3,8% la cel de 4,2%, pentru anul 2017. Cu toate acestea, estimarea instituţiei rămâne mult sub aşteptările optimiste ale Guvernului, ce prognozează creştere de 5,2% în acest an.
Pentru 2018, FMI prognozează că economia României va avansa cu 3,4%, în urcare faţă de estimarea iniţială de 3,3%, potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională.
Conform documentului, în acest an România nu va mai avea cea mai mare creştere economică din Europa, fiind devansată însă doar de Islanda, ce va înregistra o creştere de 5,7%.
Per total, economia europeană va creşte cu 2% în acest an.
În schimb, Fondul estimează că inflaţia din România va ajunge în acest an la 1,3%, deşi iniţial estima că inflaţia va fi de 1,7%. În schimb, în anul 2018 inflaţia va ajunge la nivelul de 3,1%, peste avansul de 2,7% estimat anterior. Anul trecut, inflaţia a fost negativă, de -1,6%.
O estimare pozitivă este în privinţa şomajului, despre care FMI prognozează că va scădea în 2017 la 5,4% şi în 2018 la 5,2%, faţă de 6% cât a fost anul trecut.
Într-un comunicat publicat în martie, la finalul vizitei în România, misiunea FMI arăta că avansul economiei româneşti este proiectat la 4,2% în anul 2017, susţinut de stimularea în continuare a consumului privat printr-o nouă rundă de relaxare fiscală şi de majorări salariale. „În absenţa unei impulsionări puternice a investiţiilor, a accelerării reformelor structurale şi a consolidării instituţiilor, se anticipează o reducere a ritmului de creştere pe termen mediu”, precizau reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale la vremea respectivă.
Ministrul român al Finanţelor, Viorel Ştefan, arăta, în 12 aprilie, că România ar putea înregistra în 2017 o creştere economică mai mare decât cea estimată, de 5,2% din PIB, o contribuţie importantă la acest lucru urmând să aibă agricultura.
Întrebat atunci de ce există o diferenţă între cifrele FMI şi cele ale Guvernului, Reza Baqir a declarat: „FMI are estimări diferite privind cheltuielile, faţă de cele din buget, deoarece cifrele din buget pot fi conturate sub presiune. Şi noi avem şi diferenţe în ceea ce priveşte veniturile, deoarece avem o proiecţie diferită a creşterii economice, noi avem 4,2%, iar Guvernul are o cifră mai mare (5,2%, n.r.), şi o combinaţie a acestor două a dus la o diferenţă între estimările noastre şi cele ale Guvernului”.