Analiză FMI: Războaiele lasă urme economice adânci. Producția scade cu 7% în cinci ani, deficitele se adâncesc
0Războaiele generează pierderi economice majore și de lungă durată pentru statele afectate, arată un studiu publicat miercuri de Fondul Monetar Internațional. Analiza, citată de Reuters, indică faptul că economiile aflate în zone de conflict înregistrează, în medie, o scădere a producției de aproximativ 7% în primii cinci ani, iar efectele negative se pot întinde pe mai mult de un deceniu.
Raportul, care va fi inclus în viitoarea ediție a World Economic Outlook, examinează impactul macroeconomic al conflictelor active - aflate la cel mai ridicat nivel de după 1945 - și al creșterilor bruște ale cheltuielilor militare, potrivit aceleiași agenții, citate de Agerpres.
Studiul Fondului Monetar Internațional nu se referă la războiul din Orientul Mijlociu, ci analizează date istorice din 1946 până în prezent, precum și evoluția bugetelor militare în 164 de țări.
Potrivit FMI, în 2024, peste 35 de state s-au confruntat cu conflicte pe propriul teritoriu, iar aproape jumătate din populația lumii trăia în țări afectate de violențe. Analiza subliniază că, dincolo de costurile umane, războaiele provoacă dezechilibre economice severe, deprecierea monedelor, pierderea rezervelor și creșterea inflației.
Fondul Monetar Internațional notează că statele implicate în conflicte externe pot evita distrugerile fizice, însă economiile vecine sau partenerii comerciali resimt puternic efectele. Pierderile de producție se mențin chiar și după zece ani și depășesc, de regulă, impactul crizelor financiare sau al dezastrelor naturale.
Jumătate dintre țările lumii și-au majorat bugetele de apărare în ultimii cinci ani
Pe fondul tensiunilor geopolitice, cheltuielile militare au crescut considerabil: aproximativ jumătate dintre țările lumii și-au majorat bugetele de apărare în ultimii cinci ani, iar tendința va continua, în special în statele NATO, care vizează atingerea unui nivel de 5% din PIB până în 2035. Vânzările globale de armament s-au dublat în termeni reali în ultimele două decenii.
Studiul mai arată că episoadele de creștere accelerată a cheltuielilor militare sunt tot mai frecvente, în special în economiile emergente. Acestea durează, în medie, între doi și doi ani și jumătate, iar bugetele de apărare cresc cu aproximativ 2,7% din PIB. Două treimi din aceste majorări sunt finanțate prin deficite mai mari, ceea ce poate stimula economia pe termen scurt, dar amplifică inflația și presiunile fiscale.
Deficitele bugetare se adâncesc cu 2,6 puncte procentuale din PIB
În medie, deficitele bugetare se adâncesc cu 2,6 puncte procentuale din PIB, iar datoria publică crește cu aproximativ 7 puncte procentuale în trei ani de la declanșarea acestor creșteri. Un sfert dintre state finanțează suplimentarea bugetelor militare prin reducerea altor cheltuieli, inclusiv a programelor sociale.
Fondul Monetar Internațional subliniază că achizițiile de armament din import generează efecte economice mai reduse, în timp ce investițiile interne în infrastructură și echipamente pot consolida capacitatea industrială și pot limita pierderea comenzilor către furnizori externi.