FMI estimează că impactul creşterii salariilor va fi de 2,1% din PIB până în 2020. Oficialii cer amânarea măririi punctului de pensie
0Fondul Monetar Internaţional estimează că majorările de salarii deja realizate şi care încă urmează a fi făcute vor avea un impact net de 2,1% din Produsul Intern Brut (PIB), pe parcursul anilor 2017-2020.
Creşterea cheltuielilor guvernamentale va fi mai mult de 2,1%, însă unele măsuri vor include taxe ce vor creşte veniturile, astfel că impactul net va fi în jur de 2,1%, pentru perioada 2017-2020, a declarat Reza Baqir, şeful misiunii FMI pentru România, în cadrul conferinţei ce marchează finalul misiunii. El a precizat însă că cifrele FMI sunt preliminare, deci ele se pot schimba.
Impactul tuturor măsurilor PSD, 5,5% din PIB
FMI estimează că impactul asupra bugetului al tuturor măsurilor promise de PSD înainte de alegeri ar fi echivalent cu 5,5% din produsul intern brut (PIB) al României.
“Vrem să vă arătăm nişte calcule, care sunt nişte calcule ilustrative care arată impactul asupra deficitului bugetar dacă vor fi adoptate toate măsurile anunţate înainte de alegeri. Dacă toate măsurile din programul de guvernare vor fi adoptate, pe langă legea salarizării unitare, şi aici mă refer la măsurile care se referă la reducerea contrbuţiilor sociale, reducerea cotei TVA, dividendele de la întreprinderile de stat şi TVA zero la imobiliare, impactul în perioada 2017-2020 ar fi un cost suplimentar de 5,5 % din PIB”, a spus Baqir.
Diferenţe între cifrele FMI şi ale Guvernului
FMI estimează că deficitul bugetar al României va ajunge în acest an la 3,7% din produsul intern brut (PIB), urmând ca dezechilibrul bugetar să atingă 3,9% din PIB în 2018, a declarat Reza Baqir. Guvernul a anunţat că deficitul bugetar nu va depăşi în acest an pragul de 3% din PIB impus de tratatele europene.
Întrebat de ce există o diferenţă între cifrele FMI şi cele ale Guvernului, Reza Baqir a declarat: „FMI are estimări diferite privind cheltuielile, faţă de cele din buget, deoarece cifrele din buget pot fi conturate sub presiune. Şi noi avem şi diferenţe în ceea ce priveşte veniturile, deoarece avem o proiecţie diferită a creşterii economice, noi avem 4,2%, iar Guvernul are o cifră mai mare (5,2%, n.r.), şi o combinaţie a acestor două a dus la o diferenţă între estimările noastre şi cele ale Guvernului”.
Baqir a precizat în cadrul conferinţei că România a făcut progrese semnificative după criza financiară, însă există un risc de eroziune a acestui proces.
Măsuri pentru reducerea deficitului
Şeful misiunii FMI a declarat că un deficit mai mare nu ar fi o problemă, însă dacă măsurile ce au dus la majorarea acestuia nu sunt de bună calitate, nu au existat consultări cu părţile interesate sau nu au avut loc analize de impact, acest lucru nu va ajuta la îmbunătăţirea climatului investiţional.
Baqir a precizat că există patru măsuri pe care Guvernul le-ar putea lua pentru reducerea deficitului. Primul ar fi creşterea eficienţei cheltuielilor, cel de-al doilea se referă la valorificarea fondurilor europene şi trecerea de la cheltuieli din fonduri domestice la fonduri europene, cel de-al treilea se referă la accelerarea reformei fiscale la ANAF, prin colectarea mai mare a veniturilor potenţiale, iar cel din urmă ar fi amânarea măririi punctului de pensie ce urmează a avea loc în cursul acestui an.
Guvernul plănuieşte să crească valoarea punctului de pensie de la 1 iulie, pentru a doua oară în acest an. De la 1 ianuarie 2017, punctul de pensie s-a majorat cu 5,25%, de la 871,7 lei la 917,5 lei. O nouă creştere ar urma să aibă loc de la 1 iulie, când punctul de pensie se va majora cu 9%, la 1.000 de lei.
Şeful misiunii FMI a mai precizat că această vizită în România nu a vizat nicio discuţie privind un nou program financiar pentru România, în eventualitatea unei crize, însă dacă un membru va avea nevoie de asistenţă, în mod ipotetic, Fondul va acorda această asistenţă în ce mod consideră că va fi eficient.
Iohannis: Sper ca Guvernul să ţină cont de îngrijorări
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că delegaţia FMI i-a prezentat în cadrul întâlnirii de joi o serie de "îngrijorări bine motivate" în urma misiunii de evaluare şi şi-a exprimat speranţa că Executivul va ţine cont de ele.
„Recunosc că discuţiile au fost într-o tonalitate foarte sobră şi delegaţia FMI mi-a prezentat câteva îngrijorări bine motivate. Ei sunt la sfârşitul misiunii de evaluare şi mi-au spus că aceleaşi lucruri le-au transmis şi premierului şi ministrului de Finanţe. Eu sper foarte mult că se va ţine cont de aceste chestiunii", a spus el.
Preşedintele a afirmat că mai multe detalii vor trebui să dea reprezentanţii Guvernului şi cei ai FMI.