FMI cere băncilor să şteargă încă o parte din datoria Greciei

Fondul Monetar Internaţional pune presiuni pentru o nouă restructurare a datoriei Greciei, anunţând că nu va mai elibera tranşe din împrumuturile pe care le-a acordat statului falimentar dacă acesta nu convinge băncile comerciale să renunţe la dobânzi în valoare de 4,6 miliarde de dolari.

Potrivit publicaţiei germane „Der Spiegel”, Fondul refuză să mai participe la alte programe de salvare a statului cu cea mai fragilă economie din UE dacă acesta nu-şi asigură finanţarea pentru următoarele 12 luni. 

În următorul an, necesarul de finanţare al Greciei se ridică la 4,6 miliarde de euro sub formă de obligaţiuni ajunse la maturitate şi alte dobânzi la împrumuturi. Practic, FMI cere Greciei să impună noi pierderi creditorilor privaţi (bănci comerciale, fonduri de investiţii). 

Săptămâna trecută, un raport intern al instituţiei cu sediul la Washington admite faptul că specialiştii FMI nu au conştientizat corect impactul pe care tăierile bugetare şi majorările de impozite le vor avea asupra economiei elene. Măsurile dictate de Fond şi aplicate de Atena pentru a primi cele 250 de miliarde de euro de la UE şi FMI au trimis ţara în cel mai dur colaps economic înregistrat de o ţară pe timp de pace. 

De la izbucnirea crizei, veniturile salariale ale grecilor au scăzut cu aproximativ 30%, în timp ce rata şomajului a ajuns la 27%. În rândul tinerilor, rata şomajului ajunge la 60%. 

Măsurile de austeritate aplicate în Grecia în ultimii trei ani:

- reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 de miliarde de euro

- transformarea a 30.000 de muncitori cu normă întreagă din sectorul public în lucrători cu jumătate de normă

- reducerea pensiilor suplimentare cu 10-20%

- eliminarea alocaţiilor pentru familiile cu venituri anuale mai mari de 45.000 de euro. Excepţie fac doar familiile cu cinci sau mai mulţi copii

- eliminarea a 150.000 de locuri de muncă din sectorul public prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare

- reducerea cu 15% a salariilor bugetarilor

- majorarea cu 10% a accizelor la tutun şi băuturi alcoolice

- eliminarea celui de-al treisprezecelea şi a celui de-al paisprezecelea salariu

- majorarea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani

- tăierea investiţiilor publice cu 400 de milioane de euro

- introducerea unei reguli de o angajare la zece posturi eliberate în companiile de stat

- reducerea cu 10% a salariilor edililor locali

- reducerea cu 22% a salariului minim pe economie

- eliminarea unei serii de deduceri fiscale

- creşterea impozitelor pentru iahturi, maşini, piscine şi alte proprietăţi

- privatizarea parţială sau completă a mai multor companii

- reducerea cu un miliard de euro a cheltuielilor cu sistemul de Sănătate

- tăierea cu 300 de miliarde de euro a bugetului pentru Apărare