FMI: BCE nu-şi poate permite să reducă costurile împrumuturilor anul viitor

Banca Centrală Europeană este nevoită să menţină costurile mari de împrumut până anul viitor, dacă vrea să reducă inflaţia la 2% până la finalul lui 2025, se arată într-un raport al FMI citat de Bloomberg.

Oficialii BCE ar trebui să fie deschişi în privinţa unor noi majorări ale dobânzilor, dacă va fi necesar. Ei trebuie să fie de asemenea conştienţi că o relaxare prea devreme ar putea fi o greşeală costisitoare, a afirmat şeful Departamentului European al FMI, Alfred Kammer, la conferinţa organizată de Bloomberg: Future of Finance.

"Ne aşteptăm ca inflaţia să fie readusă la ţinta BCE, de 2%, în semestrul doi din 2025, dar este o perioadă îndelungată şi ar putea apărea obstacole. Ar însemna, de asemenea, menţinerea actualului nivel al dobânzilor şi în 2024", a apreciat oficialul FMI.

Joi, 14 septembrie, Banca Centrală Europeană a decis o nouă majorare a dobânzii de referinţă, cea de-a zecea majorare consecutivă, care a urcat costul creditului la cel mai ridicat nivel din istoria instituţiei, dar a semnalat că a ajuns probabil la sfârşitul ciclului său de înăsprire a politicii monetare.

"Rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4,00% începând cu data de 20 septembrie 2023", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii din 14 septembrie a Consiliului guvernatorilor BCE.

Conform proiecţiilor macroeconomice pentru zona euro, publicate pe 14 septembrie de BCE, rata medie a inflaţiei se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 şi la 2,1% în 2025, faţă de 5,4% în 2023 şi 3% în 2024, cât estima anterior. Noile prognoze arată un progres lent al inflaţiei spre ţinta de 2% avută în vedere de BCE, în pofida faptului că gardienii euro au adoptat cel mai rapid ciclu de înăsprire a politicii monetare din istoria de 25 de ani a BCE.

Previziunile nu ţin cont de creşterea aproape zero a economiei în trimestrul doi din 2023 şi de recenta majorare a preţului la petrol. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a admis că de la finalul lui 2022 creşterea a fost "extrem de lentă".

Alfred Kammer susţine că oficialii trebuie să reacţioneze cu mai multă forţă la şocurile care menţin inflaţia la un nivel ridicat, deoarece "altfel sporesc costurile cu eforturile spre un proces de dezinflaţie".

Aşadar, "fiţi deschişi, lăsaţi uşa deschisă pentru noi decizii de politică monetară. Nu poate fi încheiată în acest moment actuala politică monetară", a declarat şeful Departamentului European al FMI.

Tot la aceeaşi conferinţă, Oscar Arce, director în cadrul BCE, a subliniat că încă există "multe incertitudini" privind perspectivele inflaţioniste. Economiştii BCE au anticipat în mod corespunzător presiunile asupra preţurilor şi evoluţiile salariale, sporind încrederea în previziunile instituţiei, a adăugat Arce.