Finanţiştii străini încep să dea din nou note proaste României

Creşterea îndatorării externe, înmulţirea creditelor şi adâncirea deficitelor sunt principalele provocări pentru ţara noastră, în viziunea analiştilor de la Moody's şi Reuters

Creşterea îndatorării externe, înmulţirea creditelor şi adâncirea deficitelor sunt principalele provocări pentru ţara noastră, în viziunea analiştilor de la Moody's şi Reuters

Semnalele lansate în ultimele zile din partea analiştilor financiari ai unor instituţii internaţionale accentuează din nou constrângerile cu care se confruntă economia românească. Cu doar câteva nuanţe favorabile, sunt reluate temerile investitorilor legate de creşterea creditării, ca şi de majorarea deficitelor, în contextul crizei financiare internaţionale.

Pe de-o parte, experţii agenţiei internaţionale de evaluare Moody's identifică "o serie de provocări legate de tranziţie", mai ales creşterea rapidă a creditării, deficitul de cont curent şi majorarea datoriei externe. Pe de altă parte, "creşterea exporturilor şi interesul consumatorilor din Europa Centrală ar trebui să ajute multe ţări din regiune să depăşească turbulenţele de pe pieţele internaţionale mai bine decât economiile mature din Occidentul bogat, ceea ce nu este, însă, şi cazul României", arată o analiză a Reuters.

Comentând aceste aprecieri pentru "Adevărul", Mihai Tănăsescu - fost ministru al finanţelor - ne-a declarat: "Deunăzi a avut loc, la nivelul mai multor instituţii financiare internaţionale, o discuţie informală referitoare la modul în care ţările europene fac faţă crizei internaţionale.

Iar concluzia este aceeaşi, anume că statele cu cele mai bune evoluţii din regiune, respectiv Polonia, Slovacia şi Republica Cehă sunt în acest moment bine protejate. Din păcate însă, România prezintă anumite vulnerabilităţi cauzate de mai mulţi factori, respectiv o politică fiscală mult prea relaxată, deficitele externe mari şi creşterea continuă a creditului".

Creşterea economică va fi mai timidă

"Deficitul de cont curent este în continuare foarte mare, iar creditul continuă să crească puternic. În acest context, este de aşteptat ca Banca Naţională a României şi băncile comerciale să ia din nou anumite măsuri menite să-l tempereze.

Este de aşteptat, astfel, ca în următoarele trei-patru trimestre să apară primele semne. Iar principalul se va reflecta în creşterea economică. Bineînţeles că economia va continua să crească, dar creşterea va avea cu siguranţă o tendinţă de regres", a mai spus Mihai Tănăsescu.

O "prăpastie" greu de astupat

"Reformele structurale, făcute mai ales în timpul procesului de aderare, politica monetară mai solidă şi datoria guvernamentală mică contribuie la susţinerea calificativelor acordate României", afirmă Kenneth Orchard, vicepreşedinte şi analist la agenţia de evaluare financiară Moody's. Nivelul de dezvoltare economică al României este, însă, în continuare scăzut comparativ cu ţările din Vestul Europei şi va fi nevoie de câteva decenii pentru ca diferenţele să fie estompate.

"Va dura câteva zeci de ani până când se va astupa prăpastia", precizează un comunicat al agenţiei de rating, dat ieri publicităţii.

Politica fiscală, "prociclică" şi "inconsistentă"

Ratingurile României sunt, pe de altă parte, scăzute comparativ cu ale altor state membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, potrivit analistului de la Moody's. "Acest fapt este determinat de mai multe elemente, inclusiv politica fiscală inconsistentă, agenda încă amplă de reforme structurale şi riscurile asociate tranziţiei abrupte şi rapide a României, cum ar fi deficitul amplu de cont curent şi creşterea rapidă a creditării", a explicat Kenneth Orchard.

Astfel de dezechilibre sunt agravate, cel mai probabil, de "natura prociclică" a politicii fiscale guvernamentale, de majorarea frecventă a salariilor pentru angajaţii publici şi de creşterea mare a pensiilor, a mai spus Orchard.

Rectificările multiple şi frecvente ale bugetului anual indică o legătură slabă între planificarea bugetară şi dezvoltarea economică a României, potrivit Moody's.

Analiştii de la agenţia de rating consideră că o criză a balanţei de plăţi tradiţionale este improbabilă, întrucât creditarea bancară, care contribuie la finanţarea investiţiilor şi a consumului de pe piaţa internă, este asigurată mai ales prin băncile-mamă ale subsidiarelor din România şi o mare parte din investiţiile străine vin împreună cu finanţarea.

"Deficitul extern amplu creează anumite riscuri pentru stabilitatea macroeconomică, în contextul în care turbulenţele de pe pieţele internaţionale au crescut posibilitatea şocurilor externe ce pot crea o dislocare economică în următoarele 12-18 luni", atrage atenţia Orchard.

Suntem mai vulnerabili la crize decât vecinii

"Dacă zona euro va fi afectată de criza creditelor, monedele naţionale ale ţărilor din Europa Centrală vor fi afectate negativ", a estimat, pentru Reuters, un analist din cadrul Credit Agricole. Nu toate statele din regiune au însă perspective atât de luminoase. Ţările cu deficite externe adânci, precum România, Bulgaria şi Ţările Baltice, se vor confrunta cu probleme mai mari", avertizează specialistul.

Una caldă...

Lichiditatea externă e destul de mare

Forţa de muncă are costuri relativ mici

Investiţiile străine continuă să crească

Alta rece

Deficit mare al contului curent

Creşterea rapidă a creditării

Majorarea datoriei publice externe