Ferma agricolă devine o afacere rentabilă cu fonduri europene

Investiţiile în agricultură pot deveni afaceri rentabile, odată cu fondurile europene care vor fi destinate acestui sector. Condiţia esenţială pentru absorbţia banilor este ca micile ferme

Investiţiile în agricultură pot deveni afaceri rentabile, odată cu fondurile europene care vor fi destinate acestui sector. Condiţia esenţială pentru absorbţia banilor este ca micile ferme să producă pentru piaţă, şi nu pentru autoconsum.

Astfel, un fermier care depune un plan de dezvoltare al exploataţiei pe cinci ani poate primi anual 1.500 de euro. De asemenea, tânărul care alege să dezvolte o afacere în mediul rural poate primi o primă de instalare de până la 40.000 de euro. El mai poate primi cofinanţare de până la 60% din costuri pentru achiziţia de utilaje, construcţia de grajduri sau cumpărarea altor active necesare dezvoltării firmei, poate beneficia de 1500 de euro anual pentru consultanţă, ba mai poate accesa şi fonduri pentru plata cursurilor de instruire conform planului de afaceri.

Măsurile de sprijin vor fi accesibile la pachet

Bani poate primi şi ferma familială despre care am vorbit, dar şi tânărul orăşean care alege să se stabilească în mediul rural, sau arendaşul care dezvoltă o fermă de 30 - 50 ha lucrând terenurile micilor proprietari. Toate măsurile de sprijin pot fi accesare separat, dar şi împreună, cel puţin aşa gândesc oficialii Ministerului Agriculturii. "Gândim măsurile în pachet. Dacă dăm 1.500 de euro unui fermier cinci ani nu facem mare lucru", explică Dacian Cioloş, consilierul ministrului agriculturii pe probleme de integrare. Scopul este susţinerea fermelor care produc pentru piaţă, cu efecte pozitive şi pentru fiscalizarea agriculturii, dar şi pentru stabilizarea forţei de muncă şi reducerea şomajului.

Banii vin până în 2013. După, ferma în care UE a pompat bani este lăsată să se descurce pe piaţă. Primii bani pe dezvoltare rurală nu vor veni mai devreme de luna septembrie 2007, explică ministrul agriculturii, Dan Motreanu. În următoarele două săptămâni România urmează să trimită la Bruxelles, spre consultare, Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală (PNS), care stabileşte obiectivele strategice pentru cheltuirea banilor. În martie - aprilie va fi finalizat şi trimis spre aprobare la Bruxelles şi Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, promite Motreanu. PNDR-ul stabileşte alocarea banilor pe 24 de măsuri precise. Spre deosebire de SAPARD, unde fondurile au fost adjudecate în special de marile exploataţii, fondurile structurale ar urma să fie direcţionate către exploataţiile mici şi mijlocii, spun oficialii MAPDR.

Proiectele pot fi pregătite începând din această lună

Fermierii pot începe să pregătească proiecte pentru investiţiile în ferme, în unităţi de procesare, pentru diversificarea activităţilor economice, precum turismul rural, şi pentru dezvoltarea serviciilor. Potrivit ministrului agriculturii, pentru a facilita absorbţia banilor, o serie de măsuri ar putea fi lansate chiar înainte de abrobarea PNDR de către CE. Astfel, chiar dacă banii vin efectiv în septembrie -octombrie, adjudecarea lor pe proiecte ar putea începe încă din aprilie. "Important este ca sumele destinate fiecărui an să fie angajate în anul respectiv, plăţile putând fi efectuate în următorii doi ani", a spus Motreanu. În opinia directorului Direcţiei Programe de Dezvoltare Rurală al CE, Jose Manuel Sousa Uva, modernizarea mediului rural trebuie să urmărească două obiective: "creşterea competitivităţii şi îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a fermierilor cu activităţi de semi-subzistenţă sau subzistenţă. Aceştia trebuie să aibă posibilitatea de a-şi diversifica activitatea".

Opt miliarde de euro, pentru afaceri rurale

România va primi în 2007 - 2013 opt miliarde de euro pentru dezvoltare rurală. Pentru creşterea competitivităţii în sectorul agricol şi forestier vor fi alocaţi 3,25 miliarde euro, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural 2,3 miliarde euro, pentru investiţiile în mediu 1,8 miliarde euro, iar pentru axa LEADER, care îşi propune încurajarea parteneriatelor public-private sunt alocaţi 200 milioane euro.