EXCLUSIV Statul român intră în acţionariatul unui fond de investiţii alături de KazMunaiGaz. Care vor fi beneficiile României
0Statul va intra în acţionariatul unui fond de investiţii în energie alături de KazMunaiGaz, cu o cotă de 20%, fond care urmează să fie înfiinţat peste aproximativ o lună, să aibă un capital iniţial de 150 de milioane de dolari şi să genereze investiţii de până la un miliard de dolari pe piaţa românească.
Surse apropiate negocierilor dintre partea română şi KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, pe tema diferendului privind acţiunile statului la Rompetrol Rafinare au declarat pentru „Adevărul“ că, în cadrul memorandumului de înţelegere, în care s-a stabilit răscumpărarea acţiunilor, s-a decis şi înfiinţarea unui fond de investiţii.
Fondul de investiţii va avea un capital iniţial de 150 de milioane de dolari, statul român va avea o participaţie de 20%, iar KazMunaiGaz – 80%.
„Partea statului va fi de 30 de milioane de dolari, însă aceasta va fi virată tot de KazMunaiGaz în numele statului, pe lângă suma care va fi plătită autorităţilor pentru acţiunile răscumpărate“, au declarat sursele citate.
În cadrul acordului s-a stabilit că statul român poate vinde acţiunile deţinute la fondul de investiţii numai după cinci ani de la realizarea investiţiilor, iar KazMunaiGaz are obligaţia de a le răscumpăra.
Acest fost de investiţii ar urma să genereze investiţii de până la un miliard de dolari în următorii ani. „Fondul va atrage credite de la bănci sau de la companiile din grup de până la un miliard de dolari. Kazahii au atras statul în acest fond şi vor exista o serie de avantaje. Având statul acţionar, constituie o garanţie, finanţarea va fi atrasă mai uşor, dar şi la costuri mai mici. Statul nu plăteşte nimic“, au explicat sursele.
Capacitatea de împrumut a unui fond de investiţii cu un capital de 150 de milioane de dolari, în care, mai mult, statul este acţionar, este foarte mare.
KazMunaiGaz, companie deţinută de statul kazah, controlează grupul Rompetrol. Kazahii de la KazMunaiGaz au fost în 2012 unii dintre cei mai mari investitori în România, iar sumele virate de companie la bugetul de stat au fost de aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Avantajele României în parteneriatul cu Rompetrol
Prin acest fond, kazahii s-au angajat să investească în România până la un miliard de dolari. Iar asta se traduce prin crearea de locuri de muncă, dar şi mai mulţi bani la bugetul de stat: TVA încasat de stat pentru investiţii, încasarea de dividende din profitul obţinut de fond, impozite pe salarii, dar şi pe profit.
În plus, acţiunile unor astfel de fonduri de investiţii au, pe pieţele internaţionale, o rată anuală de creştere de 15%.
Şi premierul Victor Ponta a vorbit astăzi despre avantajele pentru România ale unor investiţii de aşa amploare.
"Am avansat foarte mult şi mâine (marţi - n.r.) vom avea o discuţie pe tema soluţionării diferendului privind Rompetrol. Acolo Guvernul şi statul român pot să încaseze o sumă importantă pentru o parte din pachetul de acţiuni şi, mai ales, dincolo de suma pe care o încasăm şi care, sigur, intră la buget, cel mai important este solicitarea noastră către cei de la Rompetrol de a avea un volum important - aproape un miliard de dolari - de investiţii în perioada următoare. Până la urmă, repet, banii intră la buget, se cheltuie, însă investiţiile sunt partea cea mai importantă", a spus Ponta.
În comunicatul de presă transmis vineri de grupul Rompetrol se preciza că reprezentanţii Rompetrol şi ai OPSPI au mai convenit încheierea unui parteneriat pentru dezvoltarea sectorului energetic, care ar avea ca efecte diversificarea surselor de aprovizionare cu ţiţei a României şi a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă şi stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiţii. Nu au fost însă oferite mai multe detalii.
Acordul a fost agreat, de principiu, între KazMunaiGaz şi Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), dar el ar urma să fie avizat de Ministerul Economiei şi chiar de Guvern. Mai mult, Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a declarat astăzi că momorandumul de înţelegere ar putea necesita o consultare cu Parlamentul.
„În legătură cu acest Memorandum, nu există o soluţie care să fie finalizată, cu atât mai mult cu cât decizia nu poate aparţine doar OPSPI, ci unui nivel instituţional superior. Dacă OPSPI a discutat forma respectivă, este o negociere intermediară. Decizia implică mai multă putere decât OPSPI, adică ministerele de resort, Guvernul, dacă nu, chiar o consultare cu forul legislativ“, a afirmat Vosganian.