EXCLUSIV Culmea denunţului la ANAF: o asociaţie de proprietari cere Fiscului să verifice activitatea unei locatare care oferă meditaţii la matematică

O asociaţie de proprietari a transmis în luna mai a acestui an un denunţ către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în care arată că o locatară oferă contra cost meditaţii la matematică, fără să declare veniturile şi fără să plătească impozite şi contribuţii aferente acestora, şi cere instituţiei să efectueze cercetări „pentru confirmarea faptelor semnalate şi luarea măsurilor legale“.

„Doamna XXX cu precădere în week-end primeşte mai multe persoane tinere cărora le acordă contra cost meditaţii la matematică înregistrând astfel venituri în mod regulat, dar fără a fi fiscalizate sau declarate. Pentru sumele de bani de mai sus nu a depus nicio declaraţie fiscală şi nu a achitat niciun impozit către bugetul de stat şi către bugetul asigurărilor sociale de stat“, se arată în documentul obţinut de „Adevărul“. 

Reprezentanţii asociaţiei de proprietari cer Fiscului să efectueze „cercetări pentru confirmarea faptelor semnalate şi luarea măsurilor legale care se impun“ şi să-i informeze asupra modalităţii de soluţionare a denunţului.   

„Este adevărat că suntem interesaţi de informaţii care pot fi introduse în bazele de date care sunt folosite în analizele de risc, însă pentru a fi supus controlului trebuie să depăşească pragul de semnificaţie fiscală“, au declarat surse din ANAF pentru „Adevărul“. 

Orice cetaţean sau organizaţie legal constituită poate semnala posibile cazuri de evaziune prin sesizare scrisă sau în format electronic transmisă către ANAF. Românii pot transmite Fiscului informaţii privind posibile fapte de evaziune urmând o procedură specifică. Acuzaţiile trebuie să fie întemeiate, riscându-se, in caz contrar, pedepse. 

„În funcţie de aspectele sesizate, se dispune pregătirea controlului atât în ceea ce priveşte stabilirea unor obiective minimale, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea necesarului de personal şi/sau a momentului optim pentru declanşarea verificărilor“, arătau reprezentanţii ANAF, în 2013, pentru ziare.com. 

Apoi, în functie de aspectele constatate, operaţiunea se poate finaliza cu măsurile legale de natură contravenţională (amenzi şi sanctiuni complementare, după caz) sau chiar cu sesizarea organelor de cercetare/urmărire penală competente, dacă este constatată săvârşirea unor fapte de natură penală.

La finalizarea verificărilor privind aspectele semnalate, petentul va fi informat în legatură cu rezultatele verificărilor. Nu pot fi însă furnizate informaţii concrete privind constatările organelor de control, acestea aflându-se sub incidenţa secretului fiscal.

Practica denunţului suspecţilor de evaziune către autorităţile abilitate este încurajată în multe ţări din întreaga lume. În SUA, de exemplu, funcţioneaza sistemul „turnătorului“ („Whistleblower“), prin care cel care denunţă o fraudă fiscală poate primi între 15% şi 30% din dauna care a fost prevenită sau recuperată. Ideea introducerii unui astfel de sistem şi în România a fost enunţată, în septembrie 2012, de Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul Finanţelor la acea vreme, viceguvernator al Băncii Naţionale în prezent. 

„În Suedia vom analiza şi sistemul denunţătorului, care funcţionează de ani buni acolo şi ar putea fi implementat şi la noi. Acolo oamenii primesc la poştă scrisori în care sunt informaţi ca au plătit un impozit X, dar li se transmite şi dacă unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazează pe faptul că oamenii ştiu cel mai bine situaţia vecinilor şi pentru cei care transmit informaţii corecte despre aceştia se aplică scutiri sau li se dă o recompensă şi mai plătesc doar diferenţa“, explica Voinea în septembrie 2012.