Efectul de bumerang al accizei suplimentare: vânzările de carburanţi s-au prăbuşit în prima lună de aplicare

Comerţul intern cu motorină şi benzină a scăzut cu peste 16% în aprilie, prima lună de aplicare a accizei de 7 eurocenţi/litru, pentru că transportatorii au ales ţările vecine când şi-au alimentat camioanele şi autocarele. Consecinţa: încasările din această sursă au scăzut în loc să crească.

Guvernul a introdus din luna aprilie acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru la carburanţi pentru a colecta mai mulţi bani de la şoferi, dar statisticile oficiale arată o scădere abruptă, în aceeaşi lună, a vânzărilor de motorină şi benzină.

În loc să crească proporţional cu scumpirea artificială a carburanţilor, afacerile din acest sector au scăzut cu peste 16%, trăgând automat în jos şi încasările bugetare din respectiva taxă.

După câteva luni în care vânzările de carburanţi abia îşi reveniseră pe plus, arătând semnele bune ale relansării consumului, în aprilie acestea au scăzut cu 16,2% faţă de martie şi cu 6,1% faţă de aceeaşi lună din 2013, potrivit datelor raportate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Iar dacă cifrele de afaceri scad într-o perioadă în care preţurile cresc, atunci prăbuşirea vânzărilor este cu atât mai accentuată (firesc ar fi să crească afacerile pe măsura scumpirii carburanţilor).

Niciun câştig la buget, şoferii ştiu de ce

Marii transportatori au avertizat, încă dinainte ca Guvernul să aplice acciza suplimentară, că vor pleca peste graniţă să alimenteze, combustibilul din România urmând să devină mai scump decât în ţările vecine.

Din calculele lor a reieşit că, în urma acestui „exod“ al consumatorilor, dacă reducerea consumului intern ar fi mai mare de 13,5%, s-ar anula practic plusul câştigat la buget de pe urma noii accize. Iată că, în aprilie, reducerea consumului intern a fost de peste 16%.

„Este firesc şi natural ca, dacă firmele au identificat un carburant mai ieftin în ţările vecine, să meargă şi să alimenteze de acolo.

Mai ales în condiţiile în care nu avem încă normele metodologice pentru restituirea de 4 eurocenţi/litru promisă. Atenţie, nu consumul nostru a scăzut, ci vânzările interne de carburanţi. Iar dacă mai mult de 13%-15% din aceste vânzări s-au mutat afară, atunci bugetul n-a câştigat nimic din acciza suplimentară.

Pragul de rentabilitate bugetară era de 13,5% la această acciză“, a declarat pentru „Adevărul“ Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România (UNTRR).

El a mai arătat că procedurile de restituire a acelei părţi (4 eurocenţi/litru) din acciza suplimentară sunt complicate în mod nejustificat, operându-se „tot cu hârtii, în plină eră digitală“.

„Noi avem opt furnizori care dau motorină vrac sau pe carduri, facturile emise de ei sunt perfect controlabile pe cale electronică, dar, pentru decontări, tot cu hârtii trebuie să umblăm“, a spus Radu Dinescu.

Guvernul are planuri mari cu banii din acciză

Scăderea vânzărilor interne de carburanţi din aprilie arată că efectul de bumerang al accizei suplimentare a fost cu atât mai puternic, cu cât consumul trebuia de fapt să crească în luna în care am avut Sărbătorile de Paşte.

Ca dovadă, vânzările de alimente au crescut, în aceeaşi lună, cu peste 5% faţă de luna anterioară, potrivit datelor INS.

Reamintim că Guvernul are în vedere finanţarea a cinci tronsoane de autostrăzi din fondurile colectate din acciza la carburanţi: Târgu-Neamţ - Topliţa - Târgu-Mureş, Paşcani-Suceava-Siret, Craiova-Calafat, Bucureşti-Giurgiu şi 93 de kilometri din Autostrada Transilvania.

Mai puteţi citi: