Analiză Economia românească atârnă de un fir de ață: companii mari nu-și mai pot plăti datoriile

Economia românească pare că atârnă de un fir de ață, cu afaceri tot mai vulnerabile. Pe fondul efectelor inflației, a creșterii taxelor, a accentuării blocajului financiar, lipsei de finanțare și în absența unor planuri de business predictibile, multe dintre companii se cufundă tot mai adânc în dificultăți financiare.

Datele BNR privind situația instrumentelor de plată refuzate conturează un tablou îngrijorător pentru economia românească în ultimul trimestru al anului 2025. Statisticile analizate de Sierra Quadrant indică o acutizare a lipsei de lichiditate în piață, evidențiată printr-o creștere bruscă atât a valorii sumelor refuzate la plată, cât și a numărului de companii care nu își pot onora obligațiile.

„Șocul” din octombrie: Explozia valorică a refuzurilor

Cea mai alarmantă evoluție se observă în luna octombrie 2025, când valoarea totală a instrumentelor de plată refuzate a atins un vârf istoric pentru perioada analizată.

În luna octombrie, suma totală refuzată la plată a fost de 675,9 milioane lei, o creștere masivă față de luna septembrie (263, milioane lei) și august (283,4 milioane lei).

Această creștere de peste 2,5 ori a valorii refuzate într-o singură lună, în condițiile în care numărul instrumentelor a scăzut ușor în octombrie (3.713) față de septembrie (3.779), sugerează intrarea în incapacitate de plată a unor actori economici mari, care au generat incidente de valori foarte ridicate.

Domeniile cele mai afectate sunt, potrivit datelor statistice, construcțiile, industria extractivă, agricultura, comerțul, sectorul pharma, transporturile și serviciile.

Extinderea contagiunii

Dacă octombrie a fost marcată de valori mari, luna noiembrie 2025 semnalează o extindere a fenomenului către un număr mai mare de firme.

Potrivit datelor analizate de experții Sierra Quadrant, numărul total al instrumentelor refuzate a urcat la 4.045 în noiembrie, cel mai ridicat nivel din a doua jumătate a anului, depășind vârful anterior din iulie (4.107).

Din acest total, peste jumătate (2.232) au fost refuzate din „motive majore” (de obicei lipsa totală de disponibil în cont), ceea ce indică probleme structurale de solvabilitate pentru companiile emitente.

Statisticile arată, totodată, că „Biletul la ordin” rămâne instrumentul cel mai afectat, fiind barometrul plăților comerciale B2B (business-to-business).

În octombrie, biletele la ordin au generat refuzuri în valoare de 666 milioane lei, reprezentând aproape 98% din valoarea totală a incidentelor din acea lună.

În noiembrie, numărul biletelor la ordin refuzate a crescut la 3.968, față de 3.607 în luna anterioară, confirmând tendința de deteriorare a comportamentului de plată pe lanțul comercial.

„Accenturarea blocajului financiar este de natură să genereze probleme pentru întreg spectrul de business, de la scăderea profitabilității, probleme de cash flow, iar efectele directe se văd în reducerea investițiilor, creșterea prețurilor, stoparea angajărilor și apariția unui nou val de insolvențe”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Numărul companiilor cu probleme este în creștere constantă

Un sondaj derulat la finele anului trecut de Sierra Quadrant arăta, de altfel, că 7 din 10 companii întârzie să-și plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor. Durata medie de încasare a facturilor la nivelul economiei a ajuns la aproape 120 de zile.

Statistica BNR privind „Situația titularilor de cont care au generat incidente de plată” confirmă că riscul nu este izolat, ci sistemic.

Numărul persoanelor juridice (firme) care au generat incidente de plată a crescut constant în toamna anului 2025, ajungând la 2.082 de companii în luna noiembrie, față de 2.037 în octombrie și 2.151 în septembrie.

Comparativ cu începutul anului (ianuarie 2025), când se înregistrau 1.676 de firme cu incidente, creșterea este semnificativă, de aproximativ 24%.

Mai mult, numărul persoanelor aflate în interdicție bancară a ajuns la 26 în noiembrie, un nivel ridicat comparativ cu media anului (ex: 11 în luna mai).

„Datele din ultimele două luni raportate ale anului 2025 (octombrie și noiembrie) arată o degradare accelerată a disciplinei financiare care riscă să se extindă și în primele luni din 2026”, spun experții de la Sierra Quadrant.

„Combinația dintre valoarea uriașă a refuzurilor din octombrie și volumul mare de incidente din noiembrie sugerează un final de an marcat de blocaje financiare în lanț, afectând atât marile companii (prin valoare), cât și IMM-urile (prin numărul de incidente). 2026 se anunță un an cel puțin la fel de provocator, în condițiile în care lanțurile economice atârnă de un fir de ață”, mai arată analiza.

Cum eviți să intri în blocaj

Să știi cu cine faci afaceri, dacă firma respectivă are datorii, popriri, procese, dacă acționarii sunt implicați în alte societăți cu probleme, dacă își onorează obligațiile financiare la timp, sunt elemente esențiale care pot face diferența între un business predictibil și un eșec, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit experților, în relația cu partenerii, companiile au nevoie de un sistem de evaluare standardizat a clienților noi și a celor existenți. Fie că se bazează pe resursele interne (departamente de vânzări, contabilitate, juridic și date proprii) sau apelează la o firmă specializată, antreprenorii trebuie să manifeste o vigilenţă sporită în relaţia cu partenerii.

„Monitorizarea continuă reprezintă cheia unui business predictibil. Scăderile sau creşterile bruşte de comenzi, întârzierea plăţilor, refuzul la plată şi indisponibilitatea persoanelor de contact sunt doar câteva elemente care trebuie luate în calcul”, spune Ovidiu Neacșu, partner coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit experților, consolidarea relațiilor de business ține în mod direct de managementul creanțelor, de asigurarea unor condiții comerciale dedicate, în funcție de bonitatea și comportamentul de plată al partenerilor, dar și de educația financiară a celor care fac business.

„Antreprenorii trebuie, dincolo de manifestarea unei vigilențe sporite în relația cu partenerii, să dezvolte planuri de afaceri pornind de la realitate, nu de la dorințe și așteptări optimiste.

Oamenii de afaceri trebuie să evite investiţiile care nu aduc plus valoare, precum cele în imobile, maşini etc, să renunțe la activele care nu reprezintă activitatea de bază și să își asigure resurse financiare de rezervă. Pe de altă parte, în condițiile accentuării blocajului financiar, apelarea la serviciile de factoring poate fi o soluție optimă”, mai spun aceștia.