Economia a crescut ușor, iar investițiile au fost principalul motor. Ce sectoare au ajutat PIB-ul

Economia României a crescut timid în trimestrul 3, ajutată de investiții și construcții, în ciuda scăderii producției industriale, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 1,6% pe seria brută și de 1,4% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din anul 2024, a informat vineri INS, precizând că în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2025, PIB a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 0,8%, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2025, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 290 din 14 noiembrie 2025.

Sectoarele care au crescut PIB:

Construcțiile: +0,5 puncte procentuale. Activitatea din construcții a crescut cu 8,5%, un ritm foarte puternic. Sectorul rămâne unul dintre principalii beneficiari ai investițiilor publice și ai proiectelor finanțate prin PNRR.

Agricultura: +0,2 pp. Volumul de activitate a crescut cu 6,8%, un rezultat bun după ani dificili marcați de secetă.

IT&C (informații și comunicații): +0,2 pp. Sectorul digital crește cu 2,9%, continuând trendul pozitiv, deși într-un ritm mai lent decât în anii trecuți.

Impozitele nete pe produs: +0,3 pp. Aceasta înseamnă că statul a colectat mai mult din TVA, accize etc. Creșterea volumului este de 2,9%.

Sectoarele care au frânat PIB-ul:

Serviciile profesionale, științifice, administrative: –0,3 pp. Volumul a scăzut cu 3,7%. Aceste activități sunt sensibile la încetinirea investițiilor private.

Industria: –0,1 pp. Declin de 0,4% — confirmă problemele structurale, slăbiciunea comenzilor externe și costurile de producție ridicate.

Sectoare neutre (nu au influențat PIB):

Comerț, transport, hoteluri, restaurante — deși cresc cu 0,1%, ritmul e prea mic pentru a conta.

Tranzacții imobiliare — stagnare completă.

Administrație publică, sănătate, educație — –0,1%, mic recul.

Intermedieri financiare și asigurări — –0,6%.

INS analizează PIB și din perspectiva utilizărilor (consum, investiții, exporturi).

Consumul populației: +0,5%. Contribuția la PIB este mică, de +0,3 pp. Creșterea lentă nu e o surpriză într-un context de inflație încă ridicată la servicii, scădere a încrederii consumatorilor, decelerare a creditării.

Consumul public scade. Consumul individual al administrațiilor publice: –1%. Contribuția este negativă: –0,2 pp la PIB.

Acest lucru este un efect al pachetelor fiscale și al încercării statului de a controla cheltuielile în perspectiva deficitului excesiv.

Investițiile (formarea brută de capital fix): +4,6%. Sunt cel mai puternic motor al economiei, cu o contribuție de +1,2 pp. Explicație simplă: investițiile publice rămân ridicate (PNRR, fonduri europene, proiecte mari de infrastructură).

Exportul net: frână puternică și contribuție de –0,8 pp. Exporturile cresc cu 3,7%, dar importurile cresc mai repede, cu 5,1%.