Două noi poduri peste Dunăre ar putea fi construite din bani europeni, în colaborare cu Bulgaria, dar Guvernul de la Bucureşti a uitat de aceste proiecte

Câteva proiecte comune România-Bulgaria au rămas în sertarele Guvernului de la Bucureşti, iar acum oamenii de afaceri din sistemul feroviar spun că au solicitat relansarea acestora, dar nu au primit niciun răspuns oficial. Este vorba, în principal, despre două noi poduri peste Dunăre, la Silistra şi la Turnu Măgurele.

Iniţiativele sunt cuprinse în lista cu proiecte prioritare care ar putea fi finanţate cu fonduri UE destinate cooperării transfrontaliere la nivelul Dunării. Partea bulgară a început câteva demersuri, dar România nu are nimic până în prezent.

Argumentele iniţiatorilor

„Având în vedere cererea evidentă pentru transport, atât în sectorul rutier cât şi în sectorul feroviar de-a lungul Coridorului European de la Kiev (Moscova) către Istanbul, este clar faptul că podul peste Dunăre de la Ruse/Giurgiu nu mai poate deservi volumele de trafic existente. Luând în considerare efectul direct al transferurilor de marfă, dar şi creşterea acută permanentă a transportului public şi de marfă pe această rută, un nou pod este necesar imediat“, argumentează autorii master-planului.
Ei arată că Bulgaria şi România, împreună cu Uniunea Europeană, au convenit să acorde acestui proiect cea mai mare prioritate.
„Tocmai de aceea, pe baza punctelor principale evaluate mai jos, trebuie începută o licitaţie cu privire la întregul proiect cât mai curând posibil“, arată iniţiatorii.

Cererea creşte continuu

Trebuie evidenţiat faptul că în ciuda eforturilor posibile şi sprijinului acodat de către toate părţile implicate, implementarea acestui pod necesită în mod realist în jur de 10 ani, eventual, la un nivel accelerat de aproximativ 7 până la 8 ani.

„Odată ce podul este construit, un altul va fi construit de-a lungul legăturii directe dintre Bucureşti şi Sofia (la nord de Pleven-Bulgaria, în zona Turnu Măgurele). În momentul finalizării acestei treceri peste Dunăre, o altă trecere poate fi plasată pe ruta directă de la Bucureşti către Varna (la Silistra). Ambele poduri vor utiliza cel mai probabil hidrocentrale poziţionate la aceste puncte precise în calitate de rută de bază“, potrivit master-planului.

Programul de Coooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 este cofinanţat de către Uniunea Europeană prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.

O investiţie de 300 de milioane de euro

Presupunând că lungimea noului pod este egală cu cea a celui existent, poate fi presupusă o prelungire de aproximativ 3,5 km. Din acea lungime, doar 900 m vor fi peste apă (750 m peste râul principal, 150 m peste braţul lateral). Lăţimea poate fi estimată la în jur de 30 m (pentru 2 x 2 sensuri de mers şi 2 linii de cale ferată).

Este evident faptul că pe ambele părţi ale Dunării trebuie să fie adăugaţi kilometri suplimentari de autostradă şi linia de cale ferată de mare viteză. Şi în România este necesară o nouă gară.

Prin comparaţie cu podul deja finalizat de la Vidin-Calafat, volumul total al investiţiei pentru o derivaţie peste Dunăre la Ruse/Giurgiu ar putea avea un cost estimativ de aproximativ 300 de milioane de euro.

Alternativă: un tunel pe sub Dunăre

Ca alternativă, poate fi luată în considerare soluţia unui tunel pe sub Dunăre care să fie totodată foarte bine evaluată. O decizie finală cu privire la poziţionarea noii (noilor) derivaţii peste (sau probail pe sub) Dunăre poate fi luată doar atunci când are la bază un studiu de fezabilitate corespunzător, mai arată iniţiatorii.