Doar Ungaria are inflație mai mare decât în România. Ce state europene au cele mai mici scumpiri

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în luna septembrie până la 4,9%, de la 5,9% în luna august, în timp ce în România a scăzut uşor de la 9,3%, până la 9,2%

În luna septembrie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (12,2%) şi România (9,2%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Ţările de Jos (cu o inflaţie anuală negativă de minus 0,3%), Danemarca (0,6%) şi Belgia (0,7%).

Comparativ cu luna august 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 21 state membre, inclusiv în România, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în cinci ţări.

De asemenea, datele Eurostat arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 5,2% în luna august, până la 4,3% în luna septembrie. Eurostat precizează că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 4,5%, de la 5,3%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut şi el până la 8,8%, de la 9,7% în luna august. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna septembrie la 8,8%, de la 9,4% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 10,36%, cele nealimentare cu 6,68%, iar serviciile cu 12,10%.

Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2023 comparativ cu luna septembrie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,2%.

Banca Naţională a României semnala, la începutul lunii octombrie, că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, precum şi în condiţiile recoltei bogate pe plan intern şi ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază.

În august, BNR a revizuit ascendent, la 7,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024.