De ce se scumpesc bijuteriile. Cum încurajează statul piaţa neagră

Încercarea statului de a promova noi reglementări în domeniul metalelor şi pietrelor preţioase stârneşte nemulţumirea jucătorilor de pe piaţa de profil.

„Bijuteriile s-ar putea scumpi cu până la 10%, iar preţul unui gram de bijuterie ar putea ajunge la aproximativ 190 de lei“, a declarat pentru „Adevărul“ Mihail Pacioianu, preşedintele Asociaţiei Bijutierilor din România (ABR).

Motivul? Un proiect de lege aflat în dezbaterea comisiilor Camerei Deputaţilor prevede inscripţionarea de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a unei mărci de stat pe fiecare bijuterie vândută în România.  

Chiar dacă tarifele pe care operatorii privaţi ar urma să le plătească statului pentru aplicarea mărcii nu depăşesc suma de 12,6 lei, bijutierii susţin că impactul va fi unul mult mai însemnat. Asta şi pentru că, în prezent, ANPC dispune, la nivel naţional, de doar 20 de puncte de lucru unde poate fi efectuată marcarea.

Concret, „dacă un bijutier din Turnu Măgurele are o comandă urgentă de două verighete în valoare de 500 – 600 de lei, trebuie să se deplaseze la Bucureşti pentru aplicarea mărcii de stat. Vor fi cel puţin două drumuri, o dată ca să le aducă şi a doua oară să le ridice, în condiţiile în care carburantul auto costă în jur de 250 de lei. Costul suplimentar se va regăsi în preţul oferit consumatorului“, explică Otilia Sava, partener în cadrul casei de avocatură „Ionescu şi Sava“.

Termenul lung necesar marcării (de până la 15 zile), birocraţia suplimentară şi imboldul dat pieţei negre sunt alte argumente invocate de reprezentanţii bijutierilor cu privire la efectele negative ale suprareglementării domeniului.

În plus, o altă consecinţă directă a noii legi ar fi apariţia pe fiecare bijuterie vândută în România a unui număr impresionant de însemne grafice. Marca de stat va fi ştanţată alături de marca de responsabilitate, marca de trasabilitate şi marca de titlu.

Se va ajunge astfel ca pe un obiect de mici dimensiuni, cum ar fi un cercel, să fie îngrămădite nu mai puţin de patru poansoane diferite. „Ca o consecinţă suplimentară, operatorul este expus riscului deteriorării obiectelor în timpul marcării“, mai arată reprezentanţii ABR.

Piaţa bijuteriilor, un declin accentuat

Încercarea statului de a interveni pe o piaţă pe care estimează că evaziunea se apropie de jumătate de miliard de euro vine într-un moment dificil pentru comercianţii care plătesc taxe şi impozite.

„Dacă înainte de criză vindeam zilnic bijuterii care totalizau 100 de grame de aur, în prezent, consider o zi bună când reuşesc să vând două grame“, afirmă Elena Bălăceanu, proprietara unei bijuterii din Târgovişte. Ea spune că repararea bijuteriilor vechi, o operaţiune al cărui cost variază între 10 şi 50 de lei, a ajuns în ultimii ani principala activitate a afacerii pe care o conduce.

Declinul vânzărilor de metal preţios către populaţie este susţinut şi de cifrele avansate de Mihail Pacioianu. El arată că piaţa s-a redus dramatic. Anul trecut, în România, s-au cumpărat aproximativ şase tone de bijuterii, adică mai puţin de 0,4 grame pe cap de locuitor. Totul în condiţiile în care, în 2008, comercianţii de profil reuşeau vânzări care totalizau 15 tone de aur.

Preţul unui gram de bijuterie ar putea ajunge la 190 de lei. Mihail Pacioianu preşedintele Asociaţiei Bijutierilor din România