De ce România are a doua cea mai mare inflație în UE. Avertismentul unor economiști: „Vom vedea cu vârf și îndesat în 2024”
0România e țara cu a doua cea mai mare inflație din UE, ceea ce afectează tot mai mult nivelul de trai și calitatea vieții românilor. Totul din cauza deciziilor greșite luate de către autorități, explică economiștii intervievați de „Adevărul”, profesorul Cristian Păun și analistul Adrian Negrescu. Cei doi anunță în continuare vremuri și mai grele
Prețurile cresc într-o spirală de neoprit în Uniunea Europeană, chiar dacă, spre deosebire de România, inflația în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări, la 2,9% în octombrie. Chiar și așa, analiștii economici atrag atenția asupra riscurilor și a volatilității situației, mai ales că inflaţia de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, este mai mare, de 4,2%. Nu întâmplător, scrie Bloomberg, Isabel Schnabel, membru al Comitetului Executiv al Băncii Central Europene, avertizează că echilibrul e fragil și că bătălia cu inflația nu a fost câștigată încă.
Vulnerabilă la turbulențele economice din zona euro, România este țara cu a doua cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, 8,8%, în octombrie. Însă nu atât din cauza contextului extern, cât din cauza unor decizii greșite luate de ultimele guverne, susțin experții.
Despre toate acestea, „Adevărul” a stat de vorbă cu doi reputați economiști: profesorul de economie Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice București, și analistul Adrian Negrescu.
Doar BNR și-a făcut „temele”
În opinia lui Cristian Păun, Guvernul român a eșuat, iar eforturile BNR, care, spune el, a luat deciziile necesare, nu sunt de ajuns pentru a stabiliza situația.
„BNR a luat măsurile care se impuneau. A mărit, așa cum spune manualul de economie, dobânda de referință. A scumpit lichiditatea, a stopat expansiunea monetară. Guvernul însă clar a eșuat. Nu reușește să stopeze deficitul și apelează la credite (putere de cumpărare viitoare) pe care o direcționează spre pensii, salarii și asistență socială). Adică, spre consum, nu spre investiții. Asta nu poate duce decât la două lucruri: inflație și deficit comercial. Iar pachetul fiscal prin care statul intenționează să adune, prin intermediul firmelor private, circa 85% din necesarul de fonduri, este, mai degrabă, o măsură de tip pro-ciclic. Pune paie pe foc”, avertizează Păun.
Condamnați la recesiune
De fapt, Guvernul nu doar că nu va reuși să pună frâu inflației, dar situația economică se va deteriora și mai mult.
„Guvernul va încasa mai puțin de pe o economie privată care va reacționa la așa ceva, inclusiv pe partea de consum. Prea mult am acționat prociclic în ultimii ani. Prea mult am mers pe acest model anti-economic care pune carul înaintea boilor stimulând consumul, nu producția – «wage-led-growth». De când îl aplicăm, din 2017,, România a devent o țară a deficitelor excesive și a datoriilor ce cresc exponențial și pentru care plătim dobânzi record.”
Pe acest fond, România pare condamnată la recesiune.
„Vom ajunge acolo nu pentru a rezolva inflația, ci pentru că inflația ne conduce spre așa ceva. Inflația este problematică pentru că ea polarizează și mai mult societatea. Cei săraci devin și mai săraci, cei bogați nu sărăcesc aproape deloc din inflație. Inflația este echivalentul unei taxe pentru buget și pentru politicieni, dar este mai perversă decât aceasta: nu se votează în Parlament și este și foarte greu de explicat oamenilor. Cu cât se prelungește acest puseu inflaționist, cu atât există șanse mai mari să alunecăm spre recesiune. Iar dacă dublăm inflația de o taxare suplimentară, recesiunea va fi și mai aproape”, e semnalul de alarmă tras de Păun.
Guvernul dă muniție inflației
La rândul său, analistul Adrian Negrescu arată că măsurile proaste luate de autorități vor duce la creșterea inflației.
„E o lipsă de coerență în politica fiscal-bugetară care se traduce, din păcate, prin efecte negative. Le-am văzut în cazul plafonării adaosului comercial, le vedem în cazul creșterii taxelor și le vom vedea cu vârf și îndesat începând cu ianuarie 2024, în evoluția generală a economiei și mai ales a puterii de cumpărare a populației. Toate aceste creșteri de taxe nu vor face altceva decât să accentueze inflația”, spune Negrescu.
Primele semne se vor vedea chiar de luna viitoare, anticipează el.
„Realitatea este că, din păcate, ce am văzut inflația acum de 8,8% s-ar putea să fie ultimul cântec de lebădă, ca să zic așa, din această perspectivă, iar inflația să revină pe creștere undeva din luna decembrie încolo, amplificată de aceste creșteri de taxe, de creșterea salariului minim, de toate provocările care presează din ce în ce mai mult economia reală” , încheie Adrian Negrescu.