De ce preferă românii să-și țină banii la saltea. „Când îi bag în bancă, nu mai sunt ai mei“

Numărul românilor care preferă banii numerar este în scădere față de anii trecuți, dar procentul rămâne încă ridicat într-o eră a tehnologiei. De altfel, 31% dintre români nu au niciun cont bancar.

Modificările fiscale operate de Guvernul României reduc dramatic opțiunile românilor care preferă numerarul (cash - engl.), iar acest lucru a atras numeroase critici.

În mediul rural sunt cei mai mulți români care nu au nici măcar un cont la o instituție bancară, însă există și câteva explicații. Oamenii nu au nici cultură financiară, dar nici o infrastructură bancară și bancomate de unde să-și retragă la nevoie banii.

Există însă și alte motive. Pe pagina de Facebook Viața și Banii a pornit o adevărată dezbatere pe această temă.

„De ce stați pe cash?”, a fost provocarea lansată de unul dintre administratorii grupului. Iar ceilalți nu au ezitat să ridice mănușa și să răspundă provocării. „Cash is trash, dar uneori cash is king, în funcție de perioadă”, a răspuns cineva. „În vremuri volatile, Cash is King!”, i-a dat dreptate altul.

„Dobânzile au scos la iveală o mare parte din cashul ținut la saltea. Pentru mine e important să am cca 30% cash disponibil și nu numai, mai cunosc destui antreprenori pentru care investițiile în imobiliare sau bursă nu sunt o variantă. Sumele mari investite, lipsa totală de control, pentru un venit anual mic, pe care îl fac în câteva zile, nu mă atrage către acest gen de investiții. Dacă ai o rezervă lichidă, apar tot timpul oportunități!”, a scris altcineva.

Polemici și „înțepături”

Au existat însă și critici și au apărut polemici, iar unii dintre susținătorii ideii conform căreia cashul nu are nicio utilitate au trecut la atac.

„Când bag banii-n bancă, ei devin ai băncii. Nu mai sunt ai mei”, a scris o doamnă, moment în care a fost contrată, iar de aici nu a mai lipsit decât un pas până la a fi acuzată că ar simpatiza cu un anumit partid politic, pentru simplul fapt că viziunea ei era diferită.

Alții, însă, i-au luat apărarea. „Și dacă îi investești, riști să-i pierzi”, i-a atras atenția altul.

„Este un risc asumat, așa cum și orice bancă își asumă propriul faliment și o să vedeți bănuții la Sântul Așteaptă. Oare cum e mai bine: să risc eu și să câștig sau să las banca să finanțeze proiectele altora și să pierd? Oare câte bănci care au avut profit bun au împărțit cu cei care își țin bănuții la bancă?”, i-a luat altul apărarea.

„Eu am banii în bancă și mă folosesc de ei. Deci sunt ai mei. Cum ai concluzionat tu că „nu mai sunt ai tăi”? Ți-a zis AUR, nu?”, a atacat-o cineva frontal, moment în care femeia i-a răspuns postând Articolul 2191 alineatul. 1 din Codul Civil - „(1) Prin constituirea unui depozit de fonduri la o instituţie de credit, aceasta dobândeşte proprietatea asupra sumelor de bani depuse şi este obligată să restituie aceeaşi cantitate monetară, de aceeaşi specie, la termenul convenit sau, după caz, oricând, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de părţi ori, în lipsă, de uzanţe.”

Ea a fost din nou contrată: „Acolo scrie de un caz specific, nu cum ai spus tu, general”, a lovit contestatarul ei. „Arată-mi care e articolul corect, atunci”, a parat femeia, după care a urmat un nou atac, ea fiind acuzată, de data asta de altcineva, că ar simpatiza un anumit partid: „Dar partea cu restituirea lor nu o mai vezi? Sau acolo deja nu te mai intereseaza pentru că nu mai ajută la propăvădurirea prostiilor tale auriste?”

„Când bagi banii în bancă, sunt tot banii tăi și vor fi tot ai tăi, chiar dacă dă banca faliment. Îi ții cash și îți ia casa foc, mai rămâne ceva din ei în afară de cenușă?”, a adăugat același cetățean.

Alte opinii

Au apărut însă și alți membri ai grupului care au încercat să vină cu diverse explicații, evitând polemica și acuzațiile nefondate.

„Pentru că e dificil și să decizi ce faci cu banii. Oamenii nu știu pur și simplu cum să îi folosească”, a spus o altă doamnă.

„De aceea există firme de consultanță în afaceri”, a răspuns imediat cineva. Altul a venit cu o posibilă explicație: „Dar costă, iar românul nu plătește, vrea gratuit.”

„Findcă ne(-)am obișnuit”, a venit altă idee.

„Deci să înțelegem că românul este considerat bogat dacă are în contul bancar peste 100.000 de euro, dar poate avea datorii peste suma lichidă, așa cum se întâmplă în cazul unora”, a fost altă observație.