De ce ne presează Comisia Europeană să scumpim gazele
0Marile companii energetice din Europa, prezente şi în România, îşi susţin prin lobby la Bruxelles interesul de a creşte preţurile din ţara noastră. Guvernul ar trebui să aibă forţa de a contracara aceste presiuni, explică liderii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.
OMV, E.ON Gas şi GDF Suez – companii cu o reală influenţă pe piaţa unică europeană – „realizează exporturi de gaze din România doar pe hârtie“, a explicat pentru „Adevărul“ Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Exporturile apar în bilanţurile globale ale acestor companii, care devin astfel vulnerabile la un control mai amănunţit, pentru că, de fapt, România nu are posibilitatea tehnică de a exporta gaze. De aceea, marile companii se folosesc de lobby-ul pe care îl pot exercita la Bruxelles, pentru ca România să fie presată de Comisia Europeană să-şi pună la punct capacităţile tehnice de export. „Aşa am ajuns la acest infringement în domeniul gazelor“, a continuat Cristian Pârvan.
El arată că interesul acestor companii mari este ca gazele din ţara noastră să se scumpească mai repede şi, în acelaşi timp, să-şi poată trece în bilanţuri exporturile din România. Prin acest infringement, ar rezolva simultan ambele probleme.
Cum va reacţiona România la ameninţarea transmisă de Comisia Europeană prin demararea procedurilor de infringement? „Dacă avem un Guvern, acesta ar trebui să-şi găsească forţa necesară pentru a contracara presiunile; dacă nu avem sau dacă Guvernul nu va şti să gestioneze această chestiune, atunci vom proceda cum vor cei de la Bruxelles“, spune reprezentantul AOAR.
Populaţia, protejată cu vouchere
Pentru că deocamdată nu este destul de clar cum va rezolva Guvernul această problemă, AOAR propune o schemă prin care populaţia ar putea fi protejată în cazul în care România ar exporta gaze şi, în consecinţă, preţul acestei resurse ar creşte. Schema constă în perceperea unei redevenţe de la exportatori, colectându-se astfel fonduri din care ar putea fi protejată atât populaţia (prin vouchere), cât şi firmele autohtone consumatoare de gaze (prin compensări).
Consumatorii casnici ar urma să primească de la stat „vouchere valorice care să acopere diferenţa de preţ, în timp ce companiile vor fi compensate, tot de stat, pentru cheltuielile suplimentare cu achiziţia gazelor, în funcţie de programele de creştere a eficienţei energetice pe care le vor derula şi de volumul investiţiilor“, arată AOAR, într-un comunicat.
Având în vedere această schemă, AOAR susţine „liberalizarea completă, în 60 de zile“, a preţului gazelor naturale. „Liberalizarea se va face prin adăugarea unei redevenţe care să aducă preţul de piaţă de la 160 de dolari/1.000 mc, de exemplu, la 400 de dolari/1.000 mc. Redevenţele se fac venituri la buget, fiind încasate de la distribuitorii de gaze, care vor factura consumul la preţul final rezultat, atât populaţiei, cât şi companiilor“, conchid reprezentanţii AOAR.
Exportul de gaze, o cerinţă a FMI
Companiile din România vor putea exporta gaze începând cu anul viitor, după ce vor fi eliminate restricţiile tehnice actuale. Posibilitatea exportului de gaze este o cerinţă a FMI.
România îşi poate asigura din surse proprii aproximativ două treimi din necesarul de gaze naturale. Diferenţa este importată, prin firme intermediare, de la grupul rus Gazprom.
Principalii producători de gaze din România sunt compania de stat Romgaz Mediaş şi OMV Petrom, deţinută de grupul austriac de petrol şi gaze OMV. Reprezentanţii OMV Petrom au spus de mai multe ori în ultimii ani că intenţionează să exporte gaze.
România este conectată prin conductă de gaze doar cu Ungaria (conductă prin care poate doar să importe, nu şi să exporte). Alte două conducte, cu Bulgaria şi cu Republica Moldova, sunt în
construcţie.
Liberalizarea ar putea fi prelungită cu un an
„La consumatorii casnici, termenul de liberalizare este de şase ani, cu posibilitate de prelungire, dacă se va constata că preţul este foarte mare şi nu poate fi plătit. Este o relaţie între preţul gazelor şi puterea de cumpărare medie a consumatorilor din zona casnică. Vom vedea peste şase ani. Vorbim de anul 2018, cu prelungire în 2019. Să vedem cum va fi situaţia atunci“, a declarat marţi preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ, într-o conferinţă pe teme energetice organizată de Medien Consulting.