De ce îşi pierde România „creierele“. Suntem ţara cu cel mai mare procent de emigranţi cu studii superioare

România nu este în stare să îşi ţină „creierele“ în ţară. Suntem ţara cu cel mai mare procent din populaţia cu studii superioare care emigrează.

Aproape jumătate de milion de români cu studii superioare au emigrat. Ca număr, suntem pe locul trei în Uniunea Europeană, dar ca procent al „creierelor emigrate” în populaţia totală a ţării urcăm direct pe locul I. Salariile mici îi alungă din România, iar traiul decent îi ţine în ţara care îi adoptă. Autorităţile nu fac destul nici ca să îi ţină, dar nici ca să îi atragă înapoi; există iniţiative, dar răzleţe şi insuficiente.

Libera circulaţie a muncitorilor, unul din drepturile fundamentale ale Uniunii Europene, a adus numeroase oportunităţi pentru lucrători, dar în unele regiuni ale Uniunii acest lucru a dus la o emigrare masivă a forţei de muncă cu studii superioare. Este şi cazul României, unde emigrarea „creierelor“, fenomen cunoscut sub numele de „brain drain“, a căpătat proporţii îngrijorătoare.

2,38% din români, toţi cu studii superioare, au emigrat, cel mai mare procent din UE

Ţara noastră a avut atât cel mai mare număr de emigranţi din UE, anul trecut, cât şi cel mai mare procent al emigranţilor cu educaţie superioară, raportat la populaţia totală a ţării. Circa 467.500 de români cu studii superioare au emigrat în ultimii trei ani, potrivit unei statistici realizate de Comitetul European al Regiunilor (CoR), un organism consultativ al UE. Mai mulţi au emigrat doar din Polonia (576.300 de persoane) şi Germania (472.700). Însă ca procent cei mai mulţi au plecat din România: 2,38% din populaţia totală, în timp ce în Polonia şi Germania procentele erau de numai 1,51%, respectiv 0,57%.

Şi un studiu recent al UNESCO, citat de EduPedu, arată că, cu cât sunt mai educaţi, cu atât e mai mare predispoziţia oamenilor spre relocare pentru a câştiga mai bine de pe urma calificării lor. După ce au analizat 53 de state, specialiştii au ajuns la concluzoa că probabilitatea migraţiei s-a dublat printre cei cu studii primare, s-a triplat în rândul celor cu educaţie secundară (liceu şi gimnaziu) şi s-a mărit de patru ori printre cei cu studii superioare comparativ cu cei fără educaţie.

Posibilităţile de a găsi un loc mulţumitor pe piaţa muncii, plătit corespunzător, sunt mult mai mari în străinătate, mai ales pentru cei cu studii superioare Mircea Kivu, sociolog

Ce îi determină să plece

Salariul în ţara de baştină, pe de o parte, spune sociologul Mircea Kivu. „Cauzele sunt în principal economice. Posibilităţile de a găsi un loc mulţumitor pe piaţa muncii, plătit corespunzător, sunt mult mai mari în străinătate, mai ales pentru cei cu studii superioare. În România, în mediul privat, mai mult de jumătate din contractele de muncă sunt plătite la nivelul salariului minim”, spune sociologul.

Potrivit raportului CoR, pe migranţii cu studii superioare, în special pe cei mai tineri, îi mai alungă condiţiile negative din piaţa forţei de muncă, de exemplu şomajul ridicat şi salariile scăzute. Printre alţi factori se regăsesc barierele administrative, depresiunea economică, de exemplu închiderea firmelor, şi un mediu politic defectuos.

Pe de altă parte, sunt şi condiţiile pe care le găsesc în ţara de „adopţie“. Calitatea vieţii, în ceea ce priveşte accesibilitatea şi disponibilitatea locuinţelor, costul vieţii, calitatea sistemului de educaţie şi infrastructura disponibilă, dar şi activităţile culturale şi sistemul de sănătate sunt factorii cheie care îi atrag pe migranţii cu educaţie superioară în altă ţară.

Ce se poate face

În primul rând, salarii mai mari, reafirmă Mircea Kivu. În al doilea rând, planuri de carieră. „Un absolvent de învăţământ superior sigur că este interesat ce salariu i se oferă, dar este interesat şi de ce perspective are să evolueze”, spune sociologul. Şi o îmbunătăţire a condiţiilor generale de trai este necesată. „E aproape un truism să spunem că autorităţile române ar trebui să facă ceva să se trăiască mai bine în România”, mai arată Kivu.

Raportul CoR recomandată ca autorităţile locale şi regionale de unde provin „creierele“ să devină în primă fază conştiente de această problemă şi să identifice talentele pe care le vor şi pe care vor să le reţină, atragă sau recâştige. „Demararea unui dialog cu «talentele» în sine este esenţială. Acest lucru este în special necesar pentru tinerele talente“, arată raportul.

Exemple de bune practici

Raportul CoR dă şi două exemple de bune practici din România: unul din municipiul Cluj-Napoca şi altul din judeţul Harghita.

În capitala Ardealului, autorităţile municipalităţii au răsplătit tinerii cercetători cu premii în bani şi, indirect, au semnalat potenţialul lor inovativ către afacerile locale. Impactul a fost că, în 2015, primul an al iniţiativei, au fost primite 60 de aplicaţii. Premiul anual acordat anual primilor trei cercetători a răsplătit până acum 12 tineri cercetători, cu o sumă totală de 12.000 de dolari (locul 1 - 1.500 dolari, locul 2 - 1.000 dolari şi locul 3 - 500 dolari). Mai mult, iniţiativa a generat interacţiunea tinerilor cercetători premiaţi cu firmele de afaceri inovatoare participante.

În Harghita, consiliul oraşului a identificat provocărilor şi posibilele soluţii legate de şomajul în rândul tinerilor, prin participarea la un proiect cofinanţat de UE. Acesta a permis autorităţilor locale să stabilească un dialog cu cetăţenii.