De ce Bulgaria are rating mai bun decât România, după opt rânduri de alegeri. Un profesor de economie mondială explică întregul mecanism

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a invocat duminică exemplul Bulgariei pentru a argumenta că stabilitatea politică nu garantează automat prosperitate. Țara vecină, care a trecut prin opt runde de alegeri anticipate în ultimii cinci ani, are totuși un rating de țară mai bun decât România. Cum se explică acest paradox și ce ne costă, concret, un rating slab explică Christian Năsulea, profesor de economie mondială.

Pe 13 februarie, agenția Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus", cu perspectivă negativă, una dintre cele mai fragile poziții din categoria investițională. La polul opus, Bulgaria se află la „BBB+", cu perspectivă stabilă, în ciuda unui deceniu marcat de crize politice repetate și guverne de coaliție efemere. Diferența de două trepte dintre cele două țări a intrat în atenția publică după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a invocat-o într-un discurs despre relația dintre stabilitate politică și prosperitate economică.

„Stabilitatea doar de dragul stabilității, fără prosperitate, nu își are sensul. Am văzut în Bulgaria, de exemplu, în ultimii 3-4 ani, au fost opt sau nouă runde de alegeri anticipate. Ratingul de țară este mai bun decât al României astăzi și nu puteți să îmi spuneți că opt sau nouă runde de alegeri au însemnat stabilitate politică. Stabilitatea politică este bună doar atunci când aduce prosperitate", a declarat Grindeanu.

Consiliul monetar, euro și disciplina impusă din exterior

Christian Năsulea, profesor de economie mondială, atrage atenția, înainte de orice comparație, că diferența dintre cele două țări nu este atât de dramatică pe cât pare și că ratingul Bulgariei nu trebuie privit ca un model de succes.

„În primul rând, nu este o diferență mare. Deci aici vorbim despre niște economii din zona euro cu performanțe bune din perspectivă economică, însă vorbim despre un rating care nu este al economiei, este un rating al statului. Ori și statul român, și statul bulgar au făcut o treabă medie, ca să nu zic rea, când vine vorba de modul în care sunt administrate finanțele statului. Acesta este principalul motiv pentru care suntem la BBB, în loc să fim în altă parte. Nu e un rating bun cel pe care îl au bulgarii. Este un rating cât se poate de bun în condițiile date, în condițiile în care își desfășoară activitatea țara vecină", spune Năsulea.

Principalul avantaj structural al Bulgariei față de România nu ține de alegeri sau de coaliții, ci de arhitectura monetară pe care țara vecină și-a construit-o în ultimele decenii. Bulgaria a funcționat timp de aproape trei decenii sub un regim de consiliu monetar, un mecanism prin care leva bulgărească era ancorat rigid la euro, iar banca centrală nu putea tipări bani în mod discreționar. Acest sistem a impus o disciplină fiscală structurală pe care România, cu propria sa bancă centrală și o politică monetară independentă, nu a resimțit-o în aceeași măsură. Adoptarea euro de către Bulgaria în 2025 a consolidat și mai mult această ancorare.

„Diferența principală când vine vorba de Bulgaria și de România în acest moment ține de apartenența Bulgariei la zona euro, de faptul că Bulgaria, prin consiliul monetar pe care îl folosea ca să gestioneze moneda, era obligată să fie mult mai riguroasă în ceea ce privește modul în care își gestiona finanțele, ceea ce înseamnă că posibilitatea să apară niște derapaje care să afecteze banii creditorilor era mai bună în ceea ce privește Bulgaria decât România. Modul în care vecinii noștri bulgari și-au gestionat moneda în ultimele decenii și acum, mai ales după trecerea la euro, reprezintă o garanție în sus pentru creditorii statului bulgar că acesta va avea posibilitatea să dea banii înapoi și că valoarea banilor pe care îi dă înapoi va fi foarte aproape de valoarea banilor cu care statul a fost împrumutat", explică Năsulea.

Datoria publică a Bulgariei, jumătate din cea a României

Un al doilea factor structural major este nivelul datoriei publice. Bulgaria încheie fiecare an cu o datorie raportată la PIB semnificativ mai mică decât a României. Fitch confirmă această perspectivă în evaluarea din februarie, notând că deficitele guvernamentale ale României rămân „printre cele mai ridicate în categoria țărilor cu rating BBB". Bulgaria a închis 2025 cu un deficit de aproximativ 3% din PIB, exact la limita impusă de Pactul de Stabilitate și Creștere al UE, în timp ce România a înregistrat un deficit de peste 7% din PIB, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

„Datoria publică a Bulgariei e undeva pe la jumătate din cât este datoria publică a României raportată la PIB. Normal că și acest lucru e menit să dea mai multă încredere partenerilor externi, creditorilor statului, când vine vorba de capacitatea statului de a da banii înapoi mai ușor sau mai greu. Dincolo de indicatorii care sunt calculați după o metodologie care este destul de strictă, e destul de inflexibilă, există suspiciunea, ca să nu spun că există o certitudine în viață, că Bulgaria a trebuit să recurgă la anumite artificii, în special după COVID, în așa fel încât să se mențină în acești parametri foarte stricți, care trebuiau neapărat îndepliniți în așa fel încât să poată să aibă loc efectiv trecerea la euro. Bineînțeles că nu putem suspecta că 3% ar fi fost de fapt 9%, ca să ne apropiem de o zonă în care să fie comparabile datele de la noi cu datele de la bulgari", a explicat Christian Năsulea.

Instabilitatea politică a penalizat Bulgaria

Pe de altă parte, subliniază Christian Năsulea, agențiile de rating au penalizat Bulgaria din cauza instabilității politice, dar mecanismele structurale enumerate mai sus au compensat o parte din această penalizare. Cu alte cuvinte, fără crizele politice repetate, Bulgaria ar fi putut aspira la un calificativ considerabil mai bun.

„N-au închis ochii, pentru că dacă Bulgaria nu ar fi avut aceste crize politice în formă continuată, ratingul Bulgariei ar fi putut să fie semnificativ mai bun decât acest BBB unde se află. Fix acesta este motivul pentru care ei sunt atât de jos. Unde noi am avut probleme legate de excese, de deficit bugetar, de o iresponsabilitate fiscal-bugetară, în Bulgaria vorbim despre crize politice care au făcut să ajungă Bulgaria în situația de a avea un rating care totuși este slab", spune economistul.

Practic, Bulgaria a ajuns la BBB+ în ciuda instabilității politice, nu datorită ei. România a ajuns la BBB- din cauza exceselor fiscale, nu din cauza alegerilor.

Ce ne costă, concret, un rating slab

Dincolo de simbolistica clasamentelor, ratingul de țară are efecte foarte concrete asupra costurilor cu care statul se împrumută pe piețele financiare și, prin extensie, asupra sumelor disponibile pentru investiții, salarii și pensii.

„Cu cât ratingul unui stat este mai bun, cu atât condițiile în care se poate împrumuta statul respectiv sunt mai bune. Deci, în practică, ratingul de țară slab și perspectiva slabă pe care le avem în România sunt unul dintre factorii cei mai importanți care ne duc la aceste rate de dobândă foarte ridicate când vine vorba de împrumuturile pe care le contractăm", explică Năsulea.

România plătește în prezent unele dintre cele mai ridicate dobânzi la titlurile de stat din Uniunea Europeană. Fiecare treaptă de rating pierdută înseamnă, pentru un stat cu datorie publică în creștere rapidă, sute de milioane de euro în plus la dobânzi anuale, bani care nu mai ajung în spitale, școli sau autostrăzi.

Fitch avertizează că perspectiva negativă a ratingului României reflectă „deteriorarea continuă a finanțelor publice, ca urmare a deficitelor fiscale ridicate, cumulate cu creșterea rapidă a datoriei guvernamentale", și că tensiunile din Guvern, dificultățile în implementarea reformelor și absența unui buget adoptat la timp „reprezintă riscuri importante la adresa consolidării fiscale."