Datoria globală va crește din cauza presiunilor din partea SUA și China

Datoria globală va crește din cauza presiunilor din partea SUA și China, iar tendinţa se va menţine pe termen mediu, cu o creştere anuală de un punct din PIB-ul mondial, a avertizat, miercuri, FMI.

În afară de presiunile venite din partea marilor economii, creşterea datoriei este, de asemenea, relaţionată cu încetinirea creşterii, majorarea ratelor dobânzilor şi deficitele fiscale în urcare, conform raportului de supraveghere financiară prezentat de FMI, citat de EFE și Agerpres.

Fondul Monetar Internaţional estimează că SUA va încheia anul 2023 cu un deficit de 8,2% din PIB, cu aproape două puncte mai mult decât preconiza în aprilie, şi că, după o uşoară corecţie, acesta se va situa la 7,4% din PIB atât în 2024, cât şi în 2025.

Asta se va traduce într-o mai mare rată a datoriei, care va urca până la 123,3% din PIB anul acesta, cu mai mult de un punct peste estimarea din aprilie, şi va continua să crească, până la 137,5% din PIB în 2028.

În ceea ce priveşte China, deficitul său se va corecta uşor anul acesta - când se va situa la 7,1% din PIB, cu patru zecimi mai puţin ca în 2022 - şi în 2024 (7%), pentru ca ulterior să reînceapă să crească, în 2025, când va ajunge la 7,3% din PIB.

Cu acest dezechilibru, datoria sa va creşte în 2023 până la 83% din PIB, cu şase puncte mai mult ca în 2022, şi va continua să se majoreze, urmând să depăşească pragul de 100% din PIB în 2027.

La începutul raportului, directorul Departamentului Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, recunoaşte dificultăţile cu care se confruntă ţările pentru echilibrarea conturilor publice, din cauza conjuncturii datoriilor ridicate, ratelor dobânzilor mai mari, aşteptărilor crescute privind ceea ce trebuie să facă statul şi "o aversiune" faţă de taxe. Aceasta a dus la situaţii care merg de la imposibilitatea de a plăti facturi în unele ţări la un şir nesustenabil de cheltuieli pentru menţinerea politicilor actuale.

În orice caz, cea mai mare parte a ţărilor trebuie să implementeze politici bugetare mai restrictive, atât pentru a ajuta băncile centrale în lupta lor cu inflaţia, cât şi pentru a reconstrui marjele fiscale şi a evita riscurile.

Asistentul directorului Departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, Era Dabla Norris, a declarat, într-un interviu pentru EFE, că magnitudinea consolidării "va depinde de spaţiul fiscal disponibil" în fiecare ţară.

"Măsurile de sprijin au ajutat gospodăriile şi companiile să facă faţă creşterii preţurilor energiei şi alimentelor, dar vor trebui retrase gradual", pe măsură ce inflaţia se va modera, a spus ea.

Cu toate acestea, ar putea fi realizate transferuri focalizate pentru a proteja familiile vulnerabile, în contextul scumpirii energiei.