Darea în plată: Raiffeisen Bank ajunge cu noua lege la Curtea Constituţională prin instanţa din Sinaia

Judecătoria Sinaia a decis vineri să sesizeze Curtea Constituţională din România (CCR) privind excepţiile de neconstituţionalitate invocate de Raiffeisen Bank în contestaţia înaintată instanţei la o notificare de dare în plată, suspendând între timp judecarea cauzei, potrivit datelor de pe portalul tribunalelor.

Cele două părţi pot face recurs pe toată durata suspendării, până la pronunţarea şi publicarea deciziei Curţii Constituţionale.

Raiffeisen Bank a înregistrat contestaţia la darea în plată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 30 mai.

A treia sesizare bancară

Aceasta este a doua instanţă care sesizează CCR privind excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de bănci în contestaţiile privind legea dării în plată, după Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, care a admis săptămâna aceasta o contestaţie a UniCredit Bank.

Instanţa a stabilit că excepţiile ridicate de bancă îndeplinesc condiţiile legale şi a decis suspendarea judecării procesului şi trimiterea sesizării la CCR.

La rândul ei, Banca Românească, membră a National Bank of Greece, a trimis direct către CCR, pe 31 mai, o scrisoare prin care contesta legea dării în plată, solicitându-i acesteia să constate neconstituţionalitatea actului normatic în integralitate.

Banca a invocat încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, al neretroactivităţii legii civile, a dreptului la proprietate, libertăţii comerţului şi a principiului securităţii juridice.

Cuculis: „Au fost şi excepţii respinse“

Avocatul Adrian Cuculis precizează că „practica este total neunitară“, pe motiv că „unii judecători au respins invocarea excepţiei şi nu au suspendat cauzele“.

„Avem şi excepţii de neconstituţionalitate respinse pe rolul instanţei de judecată.
Marea majoritate a băncilor care au contestat această lege în instanţă au invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a legii în integralitatea ei, li s-a cerut judecătorilor ca legea să fie anulată în integralitate.
Dar iată că săptămâna trecută am avut şi prima pronunţare pe rolul judecătoriei Buzău în care excepţia a fost respinsă ca inadmisibilă“, a menţionat Cuculis.

2.700 de notificări de dare în plată

Potrivit avocatului, la o lună de la intrarea legii în vigoare, pe 13 mai, sunt înregistrate circa 2.700 de notificări de dare în plată la nivel naţional, inclusiv cele depuse la recuperatorii de creanţe pentru debitele de plată în urma executărilor silite.

Din totalul acestora, mai puţin de jumătate au fost contestate în instanţă până la acest moment.

Băncile au avertizat de mai multe ori că, dacă legea va intra în vigoare, vor ataca în instanţă prevederile acesteia când vor fi notificaţi de clienţi pentru darea în plată a unei garanţii imobiliare.

Ce îi supără pe bancheri

Nemulţumirile instituţiilor de credit vizează aspectele pe care le consideră neconstituţionale, în special încălcarea dreptului de proprietate şi aplicarea retroactivă a legii, pentru contractele în derulare.

Pe de altă parte, au existat deja cazuri în care băncile au acceptat notificarea de dare în plată şi chiar au semnat actele la notar pentru transferul de proprietate, printre care BCR, Banca Transilvania sau Raiffeisen Bank.

Totuşi, băncile vor să se asigure în contractele pe care le semnează cu clienţii că aceştia nu le vor ataca în instanţă ulterior pentru recuperarea de dobânzi sau comisioane, deşi au acest drept.

„Chiar dacă se închide creditul prin dare în plată sau prin executare silită, omului îi este deschisă în continuare calea de a-şi recupera comisioane, dobânzi sau alte daune.
Clauza prin care banca să nu mai fie atacată, prin simpla remitere a datoriei, este o chestiune pe care am catalogat-o ca fiind ilegală, abuzivă“, a explicat Cuculis.

El spune că banca este obligată să respecte legea, fără a pune clientului condiţii.