Daniel Dăianu: Economia românească va avea o rată de creştere spectaculoasă în acest an. Intrarea în zona euro ar putea avea loc în 2028-2029

Economia românească va avea o rată de creştere spectaculoasă în 2021, a afirmat profesorul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, în cadrul unei conferinţe a EY România, precizând că va fi printre cele mai înalte din UE.

Potrivit acestuia, media în UE va fi între 4 şi 5% iar, în ceea ce priveşte România, creşterea economică poate urca undeva între 6 şi 7% în 2021. 

„Există investiţii publice de 5,5% din PIB şi se pare că economia este mai rezilientă decât se credea”, a spus miercuri profesorul Daniel Dăianu. „Eu observ şi o efervescenţă antreprenorială, a mai adăugat acesta.

„Băncile din România pot sprijini mai mult sectoarele vitale, de pildă agri-businessul. Realitatea este că băncile preferă încă mult obligaţiunile guvernamentale. Trebuie grăbită înfiinţarea Băncii de Dezvoltare, Bursa poate şi ea sprijini mai mult economia prin listări noi, iar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) poate duce investiţiile publice în România la peste 7% din PIB în anii următori.”, a transmis sursa citată.

Potrivit profesorului Daniel Dăianu, corecţia bugetară va fi graduală şi vom atinge deficitul de 3% în 2024, datoria publică se poate stabiliza în jur de 55%, iar intrarea în zona euro ar putea avea loc în 2028-2029.

„Cred că este scris pe perete că vom avea o refărmă a regimurilor fiscale. Ne place, nu ne place, cred ca va fi inevitabil. Inclusiv pentru faptul că am avut acest „rise to the bottom” cu foarte multe conivenţe care au lucrat împotriva acelor buni platnici şi împotriva bugetului public. Bugetele publice trebuie să furnizeze bunuri publice.

Bunurile publice, între altele, înseamnă sănătate publică, investiţii publice, educaţie publică, înseamnă să faci faţă la şocuri potrivinice. Schimbarea de climă va avea un impact posibil devastator pentru multe afeceri. Deja cei care sunt în exploatarea ţiţeiului, business-uri mairi, trebuie să se restructureze şi nu în 15-20 de ani. Industria financiară sau componente mari ale ei pot să fie, dacă nu devastate, lovite puternic. ”, a transmis sursa citată.

În ceea ce priveşte domeniul criptomonedelor, Daniel Dăianu a transmis: „De câţiva ani spun că acestea nu sunt monede. E o prostie să spui că acestea sunt monede paralele. Ele sunt active speculative. Însă ele creează piese paralele care trebuie să fie strict reglementate. Sunt multe lucruri care nu sunt în regulă precum atacurile informatice.”

Specialistul a mai vorbit şi despre îmbătânirea populaţiei, precizând că acest fenomen schimbă balanţa între saving şi investment, de aici rezultând şi scăderea ratei naturale a dobânzii cu circa 4-5%, în economiile dezvoltate.

Potrivit profesorului Dăianu, acest lucru a influrenţat rate de politică monetară şi pe pieţe monetare dar şi industria financiară a fost afectată. „Şi cei care economisesc simt acest lucru”.

Conform sursei citate, în 2021, criza sanitară a explodat deficite bugetare şi datorii publice. Media ponderată a datoriilor publice din zona euro a trecut de 80% din PIB. 

„Un salt foarte mare faţă de acum doi ani, de negândit. De aici discuţia „Cât putem merge cu datoria publică”. Sunt datorii private care au explodat şi ele. Intervenţii masive ale băncilor centrale care au intrat şi pe piaţa de capital. Asta pentru că riscurile sistemice erau foarte mari şi se menţin, lichidităţile sunt foarte mari în spaţiul economiei globale pentru că nu s-au putut atenua riscurile sistemice.”, a transmis Daniel Dăianu.