Dăianu, BNR: Economiile din zonă, inclusiv România, sunt mai pregătite de nouă o criză decât erau în 2008 -  2009

În prezent, economiile emergente, din rândul cărora face parte şi România, sunt mai bine pregătite pentru un nou şoc decât erau în 2008  -2009, a spus Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale, în cadrul seminarului EU COFILE organizat de BNR şi Alpha Bank.

Daniel Dăianu a explicat care sunt indicatorii care s-au îmbunătăţit major, în criză, atât în România cât şi în ţările din jur.

„La deficitele bugetare observăm corecţii de mare amploare. Există ţări care au avut mari corecţii bugetare. În 2009, deficitul structural era în România de circa 9%, în 2008 deficitul de cont curent era de circa 14%, în ţările baltice erau deficite de cont curent de 20%, nesustenabile. România a trecut prin consolidare fiscală, dar în 2016 consolidarea fiscală s-a inversat la noi, iar această inversare este majoră, rămâne de văzut ce se va întâmpla în viitor”, a spus Dăianu.  

Cu toate astea, a atras atenţia Dăianu, există economii din zonă care au ajuns la excedent de cont curent. Germania are un surplus de cont curent de 9%.  

În ceea ce priveşte inflaţia, se observă presiunea dezinflaţionistă. Peste tot în zonă s-a întâmplat aşa ceva, a mai spus economistul.

„La exporturi, am avut, în perioada de criză şi post criză o recuperare puternică, în 2010 – 2011, apoi în 2013. Dar bătălia viitorului va fi să exportăm produse cu valoare adăugată, nu bazându-ne pe costuri mici datorită veniturilor mici. Dacă nu reuşeşti să inovezi mai mult, să îţi primeneşti structura de export, rămâi cocoţat undeva sus, dar nu pentru mult timp”, este de părere Dăianu.  

La datoria publică, România stă bine, „Polonia stă mai rău ca noi, ţările baltice au datorii mici, Ungaria are datorie mare, mereu s-a confruntat cu această problemă”.

O viitoare recesiune ar fi greu de anticipat, deoarece modelele economice nu mai corespund delor din trecut. „În ultimii ani, odată cu criza financiară, evoluţiile nu mai sunt liniare, de aici şi marile deviaţii de la previziuni”, a spus Dăianu.  

În cazul unei recesiuni, România ar putea introduce controlul de capital, a spus economistul. „Măsurile macroprudenţiale, mijloacele administrative de control a mişcărilor de capital trebuie să completeze gestionarea balanţei de plăti. Sunt cazuri în care este util controlul mişcărilor de capital, pentru că datoria privată nu este mai puţin importantă decât îndatorarea publică. Pentru pieţele financiare contează îndatorarea totală.

Pieţele sunt foarte lichide la suprafaţă, dacă se întâmplă ceva nou, „trapa lichidităţii” începe să funcţioneze cu intensitate şi lichiditatea dispare imediat. Înclinaţia de a deţine lichiditate, bani cash, creşte enorm, a spus economistul.