Curtea de Conturi: 40 de milioane de euro este prejudiciul în domeniul achiziţiilor publice pe 2016

Curtea de Conturi a verificat anul trecut 2.600-2.700 de entităţi publice şi a constatat 23.500 de abateri publice, cu un prejudiciu de 400 milioane euro, şi din această sumă doar 40 milioane euro reprezintă prejudiciul în domeniul achiziţiilor publice.

Înfiinţarea unei Unităţi Centralizate de Achiziţii Publice ar aduce o economie de 2 miliarde euro, la un volum de 18 miliarde euro achiziţii la nivelul ţării, potrivit Institutului pentru Politici Publice. 

”Sunt 15.000 de autorităţi publice contractante. Curtea de Conturi reuşeşte să verifice anual 2.600-2.700 de entităţi publice. În 2016, au fost identificate aproximativ 23.500 de abateri. Valoarea totală a prejudiciilor este de circa 400 de milioane de euro. Din această sumă, doar 40 de milioane de euro este prejudiciul în zona achiziţiilor publice, de fapt 9,3%”, a spus Cristina Breden, directorul Direcţiei de Achiziţii Publice din cadrul Curţii de Conturi. 

Curtea de Conturi a identificat 2.303 de abateri în domeniul achiziţiilor publice.

”93% din abateri sunt în etapa de execuţie a contractului, post-atribuire şi doar 7% se regăsesc în etapa de iniţiere şi planificare, respectiv în etapa de derulare a procedurii”, a mai precizat Cristina Breden, care a adăugat: ”Constatăm că din 2.303 entităţi verificate, 78% sunt unităţi administrativ-teritoriale. Cel mai mult se greşeşte la nivel orăşenesc şi comunal. Nu au personal de specialitate, suficient de pregătit, astfel încât să înţeleagă prevederile legale”, a fost concluzia reprezentantului Curţii de Conturi, care a adăugat că ”ideea de a înfiinţa unităţi centrale de achiziţii publice este foarte bună, singura soluţie pentru întărirea legalităţii”.

Dacă s-ar înfiinţa UCA, potrivit estimărilor IPP marja de scădere rezonabilă la contractarea de achiziţii în sistem centralizat este de minim 10%, raportat la volumul anual al achiziţiilor, de aproximativ 18 miliarde de euro anual, obţinând o economie de 2 miliarde de euro.

”Zona achiziţiilor publice rămâne una de interes pentru IPP. Ne interesează sistemic cum putem, ca printr-o rafinare a reglemetărilor pe achiziţiile publice, să eficientizăm modul în care se cheltuiesc banii în România şi prin asta să dezvoltăm mai mult România”, a spus Bogdan Puşcaş, preşedintele Institutului pentru Politici Publice în cadrul workshopului internaţional organizat, joi, în colaborare cu ambasada Olandei, în vederea înfiinţării unei Unităţi Centralizate de Achiziţii Publice.

Stella Ronner-Grubacic, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, a fost de părere că ”nu este uşor să schimbi legile, dar mai ales mentalităţile”, în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Grubacic a vorbit despre cum ar trebui ”combinate expertizele”, dar şi despre ”eficienţa în transparentizare”. ”Achiziţiile publice reprezintă o problemă dificilă nu numai în România, ci şi în Uniunea Europeană. Sectorul privat poate deveni, după părerea noastră, un partener pentru autoritatea publică”, a spus ambasadorul Olandei.

Violeta Alexandru, membru în board-ul IPP, a vorbit despre popularizarea conceptului UCA pe plan local.

”Ar trebui demarat un demers de creare a capacităţii în plan local pentru a populariza acest mecanism al asocierii, probabil în primă instanţă, între consiliile judeţene, în vederea derulării de proceduri de achiziţii”, a spus Violeta Alexandru, care a subliniat că ”mandatul IPP nu este centrat pe a depista corupţia, ci risipa de bani publici şi nevoia de a eficientiza achiziţiile publice”.

Un exemplu românesc de eficienţă a sistemului centralizat este experienţa raportată în anul 2013 de  Ministerul Sănătăţii. Potrivit MS, sistemul centralizat de achiziţii a ajutat la încheierea unui acord pentru 1,4 milioane de doze de vaccin hexavalent cu o economie de 30%, iar achiziţionarea de combustibil pentru patru ani a adus un discount de 6%.

Institutul pentru Politici Publice a prezentat în cadrul dezbaterii un raport bazat pe exemple concrete în care diferite instituţii precum spitale, tribunale, primării, universităţi, licee, şcoli, grădiniţe au plătit, în unele cazuri, sume de două ori mai mari pentru acelaşi tip de produs. Documentarea a fost realizată în perioada 10 februarie - 24 martie 2017.