Curtea Constituţională din Ungaria a decis că se pot modifica retroactiv termenii creditelor în valută. Şi în România există un proiect asemănător
0Curtea Constituţională de la Budapesta a decis că parlamentul maghiar poate decide modificarea retroactivă în anumite situaţii a termenilor contractelor de împrumut. Instituţia a furnizat, astfel, un răspuns la o cerere a Guvernului referitoare la credite ipotecare în valută de 15 miliarde dolari.
Contractele private pot fi schimbate de legislativ în „circumstanţe extraordinare“, care privesc un număr mare de cazuri similare, în care interesle uneia dintre părţi sunt afectate foarte puternic de schimbarea situaţiei iniţiale, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Peter Paczolay, citat de Bloomberg.
„Contractele pot fi amendate retroactiv doar în cazuri extraordinare, în care circumstanţele s-au schimbat semnificativ într-un mod care nu putea fi prevăzut la momentul semnării contractului. Schimbările trebuie făcute luând în calcul, pe cât posibil, interesele ambelor părţi“, se arată în decizia Curţii Constituţionale.
Problema cursului
Premierul Viktor Orban a declarat anterior că vrea să elimine creditele în valută ale populaţiei, în mare parte în franci elveţieni. Mulţi dintre cei cu împrumuturi în valută au înregistrat dificultăţi la plata datoriilor în ultimii ani, ca urmare a deprecierii forintului în contextul crizei financiare.
Cabinetul de la Budapesta a amânat în noiembrie o decizie privind ajutarea persoanelor cu astfel de împrumuturi, din cauza lipsei de claritate privind legalitatea măsurii.
Forintul s-a depreciat cu aproximativ 43% faţă de francul elveţian începând de la mijlocul anului 2008.
Miză de 15 miliarde de de dolari
Ungurii aveau la sfârşitul lunii ianuarie credite ipotecare de 1.750 de miliarde de forinţi (7,7 miliarde de dolari) folosite pentru achiziţia de locuinţe, precum şi împrumuturi de consum în valută, dar garantate cu proprietăţi imobiliare, de 1.600 miliarde de forinţi, potrivit datelor băncii centrale.
În 2011, Orban a impus băncilor să accepte pierderi de 1,7 miliarde de dolari într-un program de plată anticipată a unor credite ipotecare la un curs de schimb sub cel existent pe piaţa valutară la acel moment.
Parlamentul, dacă alege să amendeze contractele de împrumut, trebuie să demonstreze că o astfel de măsură este necesară, iar Curtea Constituţională va decide, a spus Paczolay.
Pe piaţa bancară din Ungaria, instituţia locală de credit OTP concurează preponderent cu bănci străine, precum Erste Group, UniCredit, KBC Groep, Intesa SanPaolo şi Raiffeisen Bank International.
Un astfel de proiect există şi în România
Şi în România există o astfel de iniţiativă legislativă. Referitor la acesta, Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, declara în data de 18 februarie, îm cadrul dezbaterilor din Comisia de buget din Senat, că restituirea în lei a creditelor contractate în valută la cursul la care a fost contractat ar genera o criză de sistem şi vor fi bănci care vor da faliment. „Din studiile pe care le-am făcut, o astfel de măsură ar genera o criză de sistem. (...) Vor fi bănci care vor da, a doua zi, faliment“, a spus Cinteză, care a prezentat punctul de vedere al Băncii Naţionale a României.
El a transmis atunci senatorilor că există un singur caz de rambursare a creditului în moneda naţională, la cursul din data semnării contractului, în Croaţia. „Un singur caz, din cauza căruia banca părăseşte Croaţia“, a spus Cinteză.
Senatorii din Comisia de buget au arătat că, deşi în alte ţări este valabilă, măsura falimentului persoanelor fizice nu poate fi introdusă şi în România şi au anunţat că vor organiza, în perioada următoare, o întâlnire cu Asociaţia Naţională a Băncilor şi cu reprezentanţii BNR, pentru a se găsi soluţii în cazul persoanelor care nu mai pot restitui creditele în alte monede.
De altfel, există deja o opinie inclusiv la Curtea Europeană de Justiţie potrivit căreia rambursarea la un curs diferit de cel în care s-a contractat creditul poate fi considerată abuzivă.
Cel care a formulat acest punct de vedere este Nils Wahl, avocatul general de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Concluziile lui Wahl au venit pe marginea unui caz din Ungaria, Kasler şi Rabai contra băncii OTP.
Avocatul Gheorghe Piperea a acuzat băncile din România că acestea colectează nejustificat diferenţele de curs între nivelul de 1,8 – 2 lei pentru un franc, cât era în 2007-2008, şi 3,7 lei pe unitate, cât a fost în ultimii ani.
Mai puteţi citi:
Ungaria - Rusia: un acord energetic controversat
Ungaria deţine în prezent patru reactoarea nucleare, care generează peste o treime din necesarul de energie electrică a statului, primul reactor fiind funcţional încă din 1982. În contextul creşterii cererii de energie, dar şi al altor factori, Parlamentul Ungariei şi-a exprimat dorinţa de a construi două noi reactoare în viitorul apropiat.
Premierul ungar reduce din nou preţul la energie electrică
Parlamentul Ungariei a aprobat, joi, un al treilea val de reduceri la preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici, la iniţiativa premierului Viktor Orban, care a făcut din această măsură tema centrală a campaniei electorale, cu două luni înaintea alegerilor legislative, relatează AFP.
Contractul energetic al Ungariei cu Rusia, subiect de scandal la Budapesta
Semnarea de către premierul Ungariei, Viktor Orban, a unui acord de modernizare şi extindere a centralei nuclearo-electrice de la Paks, a provocat un scandal imens în cercurile politice ale opoziţiei, dar şi ale opiniei publice din Ungaria. Orban este acuzat de idei dictatoriale, de încălcarea legii fundamentale – şi cel mai grav- de îndatorarea Ungariei către Rusia pentru mai multe generaţii.
Guvernul maghiar vrea să aducă la zero valoarea subsidiarelor din Ungaria ale băncilor străine, astfel încât acestea să poată fi preluate de investitori locali, afirmă un analist al grupului financiar nipon Nomura, citat de cotidianul Portfolio.