Cum văd băncile falimentul personal și darea în plată
0Contractele dintre consumatori și bănci ar trebui să fie simplificate, iar acest lucru poate veni odată cu dezvoltarea digitalizării în banking, arată un comunicat de presă publicat de CSALB.
Potrivit Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), cadrul legislativ românesc obligă părțile să încheie contracte voluminoase, cu clauze tehnice greu de înțeles. Mulți consumatori citesc contractele abia după ce întâmpină probleme în plata ratelor, iar alții aleg varianta costisitoare a instanțelor (pentru „darea în plată” sau „falimentul personal”), deși rezolvarea amiabilă în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este gratuită pentru consumatori și durează, în medie, mai puțin de o lună.
Potrivit jurnalistului Gabriel Bălașu, în unele state contracte dintre consumatori și bănci sunt redactate într-un mod simplu și ușor de înțeles, grație legislației care menționează faptul că dacă un articol este prevăzut de lege, el nu mai trebuie să fie preluat și în contract.
„În România asistăm la o tendință opusă: tot ceea ce prevede legea, trebuie să fie preluat în clauze contractuale, pentru că plecăm de la prezumția că omul de rând nu cunoaște legea. Astfel, contractele pe care le avem cu clienții noștri devin mult prea voluminoase și pot complica și mai mult situația consumatorilor care întâmpină probleme financiare. Cadrul legislativ trebuie să urmeze trendurile digitalizării și să adopte conceptul de „legal design”, adică o simplificare a contractelor. Clientul, în momentul în care va avea informația structurată, mai clară și mai simplă, o va înțelege mult mai bine”, a declarat Bălașu.
Astfel, lacunele din legislația în vigoare de la acest moment face ca procesele dintre clienți și bănci să implice costuri variate: atât de timp, financiare dar și de imagine, mai ales când vine vorba despre darea în plată a imobilului și la legea insolvenței persoanelor fizice, susține Alexandru Berea, directorul juridic al Băncii Comerciale Române.
Importanța legilor care protejează clienții
„Aceste două instrumente, atât din perspectiva legală a dreptului de proprietate, cât și ca imagine, sunt două instrumente la care oamenii ar trebui să apeleze doar în situații extreme. Darea în plată înseamnă să renunți la un drept de proprietate, ca să scapi de creditul pentru achiziția acelei proprietăți. Practic, îți lași casa la care ai visat, ca să scapi de credit. Falimentul personal este o soluție brutală din perspectiva imaginii. Trebuie să te duci în fața instanței și să aduci argumente și probe pentru motivul din cauza căruia ai ajuns în situația de faliment personal. De prea puține ori explicația este una simplă, de tipul: nu mai am venituri! Trebuie să demonstrezi de ce nu mai ai venituri, ce s-a întâmplat? De ce n-ai făcut economii când aveai venituri? Care a fost grija ta față de familie ca să nu ajungi în această situație? Și nu văd de ce ai face acest efort și nu ai încerca întâi să chemi banca într-o procedură de conciliere, aici la CSALB. Mai ales că este gratuit pentru consumatori și durează foarte puțin”, mai menționează Berea.
Astfel, directorul juridic al BCR susține că în materie de conciliere, câștigul obținut este mai important decât cine are drepate, iar CSALB trebuie să ajungă la un rezultat satisfăcător atât pentru bancă, cât și pentru client.
Cine poate apela la darea în plată sau faliment
„Celor care vor să apeleze la darea în plată sau să își declare falimentul le amintesc faptul că orice procedură judiciară este una de lungă durată, în timp ce persoanele care se află în dificultate financiară au nevoie de o soluție imediată. Soluția falimentului persoanelor fizice nu aduce o rezolvare rapidă din cauza mecanismelor judiciare specifice: hotărârile judecătorului pot fi atacate prin mai multe căi, poate exista inclusiv o lentoare în redactarea unei hotărâri. Ca să faceți o comparație, în cadrul CSALB, hotărârea este motivată, redactată și comunicată în doar 25 de zile, în medie. În ce instanță din România poți avea problema rezolvată atât de repede”, susține Nela Petrișor, fost judecător, avocat și conciliator al CSALB.
În plus, în ultima perioadă, astfel de cereri vin și de la o categorie nouă de consumatori, care „în cadrul negocierilor solicită, de exemplu, o restructurare a creditului pentru că anticipează o creștere a costurilor sau o scădere a veniturilor și nu vor să ajungă în situația de a nu-și mai putea plăti ratele. Cei care rezolvă problema înainte de a deveni una gravă sunt cei care nu ajung în instanță, nu ajung să notifice băncii o situație de dezastru pe plan personal, ci sunt grijulii, atenți și cred că putem vorbi de un nou tipar de consumator. Sunt tot mai multe persoane responsabile, care se preocupă să înțeleagă mecanismul de creditare cu toate consecințele lui”, mai spune Petișor.