Cum va arăta noua lege a salarizării bugetare. Sporurile vor fi incluse în salariul de bază, impactul bugetar ajunge la 28 de miliarde de lei anual
0Legea salarizării bugetarilor are un impact de 28 de miliarde de lei dacă se ia în calcul varianta care „rezolvă lucrurile“ sau de 10-14 miliarde de lei dacă se restrâng cheltuielile, ceea ce înseamnă că va putea fi implementată în patru-cinci ani de la adoptare, a declarat, la Adevărul Live, Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii.
Oficialul a mai spus că proiectul legii va fi finalizat până la sfârşitul acestui an dacă se păstrează echivalările actuale între categoriile de bugetari şi că s-ar deschide o „Cutie a Pandorei“ dacă se va aduce în dezbatere unde se va situa „profesorul faţă de doctor, poliţist sau judecător“.
„Vă readuc aminte că, pe vremea când calculam în primăvară potenţialul impact, varianta care rezolva, să spunem, lucrurile era undeva la 28 de miliarde de lei, ca şi cost, iar varianta cea mai mică-mică, care strângea oarecum lucrurile şi nu mai respecta toate principiile legii unitare 284/2010 era undeva între 10 şi 14 miliarde de lei. Prin urmare, nu ai cum pe un buget care are ca disponibil de creştere a masei salariale între 2 şi 2,5 miliarde de lei pe an, să te duci pe un interval mai mic de patru-cinci ani. Acesta este intervalul pe care îl vom propune“, a afirmat oficialul.
„Cutia Pandorei“
Pîslaru a mai spus că, dacă se ia totul de la zero şi nu se respectă actualele criterii de echivalare între diversele categorii de bugetari, atunci legea nu va putea fi definitivată în acest an. „Al doilea lucru care este foarte important de menţionat este pe ce principii mergem, care sunt principiile din spatele legii salarizării unitare. Aici, evident, dezbaterile vor fi încinse pentru că una este să plecăm de la fosta lege, de la 284/2010, şi să considerăm că atunci, după vreo trei-patru ani, au fost stabilite corect echivalările între profesii – cam unde e profesorul faţă de doctor, faţă de poliţist, faţă de judecător. Şi a doua alternativă ar fi să deschidem dezbaterea, adică să zică unii că vor mai sus, alţii că vor mai jos, adică să restabilim rolul în societate al fiecărei profesii şi cum ar trebui salarizată relativ faţă de ceilalţi“, a afirmat Pîslaru.
În cazul în care s-ar alege a doua variantă, atunci s-ar deschide o adevărată „Cutie a Pandorei“. „Ca să fie foarte clar, o spun extrem de deschis şi în premieră, dacă noi vom decide ca în această perioadă să redeschidem dezbaterea echivalării între familiile ocupaţionale, nu se poate închide anul acesta. Aici este un lucru foarte important, ne-am apucat deja de treabă şi am constatat că, dacă începem dezbaterea, aceasta este o Cutie a Pandorei, din care vom avea toată energia, dragul de a sta de vorbă cu toată lumea, dar, într-o astfel de abordare, nu putem închide (în acest an – n.r.)“, a mai arătat ministrul Muncii.
Sporurile vor fi incluse în salariul de bază
Pîslaru a mai arătat că doreşte includerea sporurilor şi indemnizaţiilor în salariul de bază, pentru „simplificare“, în contextul în care foarte multe astfel de sporuri au fost acordate prin legi speciale. „Abordarea noastră este una de simplitate, o abordare în care vom încerca să simplificăm. Prin urmare, toate aceste elemente de sporuri, indemnizaţii, care s-au dat pe diverse legi, trebuie înglobate cât mai mult într-un salariu de bază care să reflecte acele principii de echivalare, uitându-ne şi la câştigul net. Mă uit care este salariul de bază, dar mă uit şi cu ce rămâne în mână persoana respectivă“, a mai arătat Dragoş Pîslaru.
În acest moment, Guvernul definitivează principiile pe care se va baza noua lege a salarizării, urmând ca acestea să fie făcute publice peste trei săptămâni.
De asemenea, Ministerul Muncii doreşte realizarea unei baze de date prin care să se stocheze informaţiile privind toate salariile din sistemul public, deoarece statul nu ştie acum cu cât îşi plăteşte proprii angajaţi, ceea ce este paradoxal. „Şi ultimul lucru care este crucial se referă la a putea avea toate salariile actuale din sistemul public încărcate într-o bază unică de date, un REVISAL al sistemului public“, a conchis ministrul.
Cazierul judiciar - 2,5 milioane de drumuri la ghişeu
Simplificarea cazierului judiciar, care se va obţine direct de către instituţii prin interconectarea bazelor de date, elimină 2,5 milioane de potenţiale drumuri pe care cetăţenii le-ar fi făcut, a declarat ministrul Muncii. Oficialul a constatat că, pentru un simplu cazier, erau necesare cel puţin două drumuri, unul pentru taxa de timbru şi pentru plata cazierului şi altul pentru a merge la Poliţie, a mai spus Pîslaru. De asemenea, el a mai spus că o serie de taxe mici nu vor mai fi plătite la ghişeu, iar diferenţa de bani va fi achitată instituţiilor de către Guvern prin transfer bugetar.