Cum s-au tocat banii de la FMI

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată într-un raport ineficienţa cheltuirii banilor împrumutaţi de autorităţi. „Prima Casă“, „Rabla“şi parteneriatul public-privat pentru Comarnic-Braşov sunt proiectele mari ale Guvernului, însă banii vin din alte surse decât cele ale statului.

Experţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) spun că deşi Guvernul s-a împrumutat şi pentru investiţii, efectele nu se văd, iar proiectele sunt aproape inexistente.

Plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor i-au consumat Executivului toate resursele, atât interne, cât şi externe. Mai mult, statul nu a reuşit să-şi reducă datoriile către companiile cu care derulează proiecte, adică celebrele arierate pentru eliminarea cărora până şi cei de la FMI par să fi renunţat. Ţinute la mare secret, cifrele despre datoriile bugetului general consolidat în economie ar face deficitul bugetar să sară bine din limitele convenite cu finanţatorii externi.

Cele 200 de milioane de euro datorii către Bechtel, de pildă, au fost amânate până când reprezentanţii companiei şi-au pierdut răbdarea şi au anunţat disponibilizarea a aproape 2.000 de angajaţi.

Abureală sau neputinţă?

România a luat de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială un pachet de aproape 20 de miliarde de euro. Din această sumă, 13 miliarde de euro de la Fond constituiau „un pachet de stimuli" pentru a contracara efectele negative ale crizei.

„Ideea era de a orienta cea mai mare parte din bani - peste zece miliarde de euro - pe proiecte de infrastructură", arată raportul BERD. Ce a făcut Guvernul cu banii? „Prima Casă" este un program prin care statul garantează între 60.000 de euro şi 75.000 de euro (din acest an) pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe. Garantează, nu plăteşte!

Asta doar în situaţia în care cel care ia creditul nu-l poate rambursa, caz în care pierde locuinţa în favoarea statului. „Rabla" îşi ia banii - prima de casare - de la Fondul pentru Mediu, unde banii se adună de la contribuabilii plătitori de taxă de poluare. La semnarea parteneriatului public-privat pentru autostrada Comarnic-Braşov, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, afirma că proiectul nu ar fi putut fi construit niciodată cu bani de la buget.

„Dacă l-am fi făcut din banii statului, am fi majorat deficitul bugetar pe 2010 cu 2%", spunea Berceanu.

Unde-s investiţiile?

Declaraţia ministrului poate fi reprezentativă pentru gradul de alocare a banului public către investiţii. Guvernul s-a angajat în 2009, ca şi în 2010, să aloce 7% din PIB pentru investiţii.

Execuţia bugetară pe anul trecut arată că abia 4,6% din PIB au avut această destinaţie. Concret, cheltuielile de capital au scăzut cu 13,3% faţă de 2008, în timp ce cheltuielile de personal au urcat cu 2,4%, iar cele cu asistenţa socială, cu peste 18%.