Cum a reuşit Putin să menţină Rusia pe linia de plutire, în ciuda sancţiunilor şi a petrolului ieftin

La sfârşitul lui 2014 economiştii occidentali nu-i mai dădeau mult timp Rusiei până la intrarea în incapacitatea de plată, dacă preţul petrolului îşi continua declinul. De atunci, economia rusă se află în recesiune, dar măsurile de austeritate şi deprecierea rublei au evitat aterizarea dură.

Din fondul de rezervă, constituit începând cu 2008, au mai rămas 90 de miliarde de dolari care ar putea să mai ajungă mai bine de trei ani, dacă austeritatea va fi înăsprită iar cheltuilile bugetare reduse.

Rusia este în mod special mai sensibilă la cotaţiile materiilor prime energetice, peste 40% din veniturile bugetare fiind reprezentate de taxele provenite  din exploatarea petrolului şi a gazelor naturale.

Estimările iniţiale care anticipau intrarea rapidă în incapacitatea de plată a Rusiei, au fost infirmate de deprecierea puternică a rublei în raport cu dolarul. Aceasta a făcut ca veniturile exprimate în moneda naţională să se păstreze la un nivel acceptabil.

Economiştii de la Deutsche Bank au calculat că în acest an, pentru ca deficitul bugetar să fie zero, barilul de petrol ar trebui să coste 66 de dolari. Pentru primele două luni preţul este la jumătate. Faţă de 2014, bugetule e mult mai echilibrat. Atunci bugetul fusese construit în ipoteza că petrolul ar fi costat în medie 104 dolari pentru a a se acoperi cheltuielile.

Dar chiar dacă preţurile vor rămâne în jurul a 35 de dolari pe baril, Rusia va mai rezista 3,5 ani până când îşi va epuiza rezervele, a calculat Deutsche Bank. Până atunci sunt însă alte state care se vor fi obligate să se declare în incapacitate de plată: Nigeria, Columbia, Oman şi Bahrain.

Cel mai bine dintre producătorii de petrol stă Arabia Saudită, ale cărei rezerve valutare sunt de aproximativ 700 de miliarde de dolari, care îi permit să reziste 6,5 ani. Problema o constituie însă paritatea fixă dintre dirham şi dolar, care accelerează viteza de „ardere” a fondurilor. În plus, saudiţii depind în proporţie de peste 80% de veniturile obţinute din vânzările de petrol, dublu faţă de Rusia.

În ciuda dificultăţilor economice, care sunt accentuate şi de sancţiunile impuse pentru ocuparea Crimeii şi a conflictului din estul Ucrainei, la nivel macro economia rusă s-a stabilizat.

Când Putin a devenit preşedinte în 2000 a promis că va reduce dependenţa de veniturile provenite din exploatarea petrolului şi gazelor naturale. Angajamentul n-a fost respectat, bugetul de stat a devenit şi mai dependent de taxele şi impozitele plătite de companiile energetice, iar consumul a devenit principalul motor al dezvoltării economice.

Dar cu toate că necesitatea de a reduce cheltuielile bugetare se resimte la nivelul categoriilor defavorizate, pensionari şi a persoanelor dependente de ajutoare sociale, conducerea de la Kremlin dispune de pârghiile necesare pentru a menţine situaţia sub control.

Reducerea veniturilor gospodăriilor a scăzut în ultimii doi ani. La începutul acestui an, peste 22 de milioane de cetăţeni ruşi au intrat în categoria săracilor, cu peste 50% mai mulţi decât la sfârşitul anului 2013.

Consumul intern s-a redus anul trecut cu 10%, iar vânzările de automobile sunt în cădere liberă, reducerea fiind de 36%. Producţia industrială şi investiţiile s-au diminuat, iar preţul scăzut al petrolului nu lasă să se întrevadă o revenire economică în cursul acestui an.

În ciuda acestor evoluţii nefavorabile, aripa reformiştilor de la Kremlin consideră că încă mai este posibil ca să se inverseze tendinţa, prin investiţii în tehnologie şi acordare de mai multe libertărţi sectorului privat.

Chiar dacă populaţia se confruntă cu greutăţi, nu există pericolul declanşării unor proteste de stradă, spune Alexei Kudrin, fost ministru de Finanţe, în prezent consilier personal al preşedintelui Putin.

Kudrin consideră că Rusia mai are timp doi ani pentru reforme, înainte ca situaţia să se deterioreze până la punctul la care populaţia să iasă în stradă. Aceasta însă în condiţiile în care nu vor fi luate măsuri de reformă.

Putin, care traversează cea mai dificilă perioadă de la preluarea puterii, se bucură încă de încrederea a aproape 80% din populaţie. Conform estimărilor FMI, Rusia ar urma să se mai afle în recesiune şi în acest an, pentru ca din 2017 să se reia creşterea economică.