Criza energetică a Germaniei este „mai mult sau mai puțin rezolvată”, afirmă preşedintele Bundesbank

Îngrijorările Germaniei privind energia au luat sfârșit, iar cea mai mare economie a Europei are puterea de a-și reveni din șocurile duble provocate de pandemie și de războiul din Ucraina, susţine președintele Bundesbank, Joachim Nagel, relatează CNBC.

Potrivit sursei citate, Fondul Monetar Internațional (FMI) a estimat marți că PIB-ul Germaniei se va contracta cu 0,1% în 2023, devenind a doua cea mai proastă performanță dintre marile economii, după Marea Britanie, înainte de a se extinde cu 1,1% în 2024.

În centrul preocupărilor cu privire la perspectivele economice ale Germaniei și al continentului larg în ultimul an a fost potențialul unei crize energetice, deoarece Europa se străduiește să-și reducă dependența de gazul rusesc după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova.

Producția germană a scăzut cu 0,4% în al patrulea trimestru și este de așteptat să se contracte din nou în primul trimestru al anului 2023, intrând într-o recesiune tehnică.

Totuşi, Nagel a declarat pentru CNBC că este „mai pozitiv decât FMI” și nu vede o recesiune în acest an.

„Economia germană a dovedit multe în ultimele săptămâni, astfel capacitatea de adaptare a industriei germane este destul de mare, criza energetică este mai mult sau mai puțin rezolvată. Am avut o situație cu adevărat îngrijorătoare în trecut, dar acum s-a terminat, iar perspectivele sunt bune”, a spus sursa citată pentru CNBC.

Acesta a afirmat că progresul Germaniei în diversificarea aprovizionării cu gaz natural lichefiat (GNL) în afara Rusiei, dar și stocurile sale mai mari, rezultate din capacitatea acumulată în timpul iernii blânde, au însemnat că economia țării este bine plasată pentru a rezista și următorului sezon rece.

Totodată, cele mai recente date disponibile ale indicelui managerilor de achiziții au arătat că producția germană, care reprezintă aproximativ o cincime din economia țării, a cunoscut cea mai puternică scădere a activității din aproape trei ani, în luna martie.

Cu toate acestea, Nagel a susținut că acest lucru se datorează efectelor persistente ale pandemiei de Covid-19 și ale războiului Rusiei în Ucraina, insistând că „nu ar trebui să uităm de unde venim”.

„Industria germană are o capacitate bună de a face față situației, există această forță inerentă a economiei germane și cred că vom depăși acest lucru și vom reveni la nivelurile pe care le-am văzut înainte de pandemie”, a spus el.

Inflația totală în zona euro a scăzut la 6,9% în martie de la 8,5% în februarie, ca urmare a reducerii costurilor energiei. Însă inflația de bază – care înlătură prețurile volatile la alimente, energie, alcool și tutun – a crescut la un maxim istoric de 5,7%.

Nagel a spus că persistența unei inflații de bază ridicate a arătat că Consiliul guvernatorilor BCE, în care este considerat unul dintre cei mai soliciți membri, are de făcut mai departe în înăsprirea politicii monetare.

El se așteaptă ca inflația de bază să urmeze în cele din urmă cifra principală în scădere, dar a reiterat că factorii de decizie trebuie „să rămână cu adevărat atenți când vine vorba de povestea inflației”.