Cristian Socol, consilier al premierului Ponta: Încasările din redevenţe ajung la 6% din PIB în Bulgaria, în România sunt doar 1-2%

Încasările din redevenţe ajung la 6% din Produsul Intern Brut (PIB) în Bulgaria, în vreme ce în ţara noastră se ridică doar la 1-2% din PIB, ceea ce arată clar că nivelul trebuie majorat, însă trebuie făcut un „balans“, astfel încât să nu fie afectate investiţiile, a declarat, la Adevărul Live, Cristian Socol, consilier pe probleme economice al primului-ministru Victor Ponta.

În acest an expiră termenul de 10 ani în care nivelul redevenţelor la petrol şi gaze nu putea fi modificat. Prevederea a fost impusă în contractul de privatizare a Petrom, din 2004. În acest moment, nivelul redevenţelor la petrol şi gaze se află între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de mărimea zăcământului.

În medie, însă, redevenţele petroliere se ridică în ţara noastră la circa 7% din valoarea producţiei.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a declarat recent, tot la Adevărul Live, că noile niveluri pentru redevenţe vor fi anunţate după alegerile prezidenţiale, în luna decembrie. 

Nivelul mic al redevenţelor a fost în centrul mai multor scandaluri în ultimii ani. Petrom varsă anual din redevenţe în jur de 800 de milioane de lei la buget, în contextul în care Petrom a realizat anul trecut un profit net de 1,1 miliarde de euro.

Care sunt scenariile posibile

Redevenţele plătite de către Petrom statului român s-ar putea tripla începând cu anul 2015, de la un nivel mediu de 7,5% din valoarea producţiei până la o medie de 22,5%, potrivit unui raport întocmit de Erste Research în luna decembrie 2013.

O altă variantă, menţionată în prospectul de listare al Romgaz, ar fi creşterea redevenţelor la petrol şi gaze cu 25%-40%. 

Constantin Niţă, fost ministru delegat pentru Energie, anunţa la începutul anului trecut că este necesar ca redevenţele pentru producţia de petrol şi gaze să crească şi să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20%-30%“.

„Regim stimulativ“ şi fond suveran 

Premierul Victor Ponta anunţa, însă, că ar putea exista şi un „regim stimulativ“, ceea ce înseamnă că gazele de şist şi extracţia din Marea Neagră ar putea beneficia de niveluri mai mici. De asemenea, Ponta a cerut înfiinţarea unui fond în care să se verse redevenţele, pe modelul celui din Norvegia.

Pe lângă Petrom şi Romgaz, de nivelul viitor al redevenţelor depinde şi activitatea altor societăţi. Exxon şi Petrom au anunţat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 de miliarde de metri cubi.

De asemenea, Lukoil deţine o serie de zăcăminte în Marea Neagră, Chevron explorează solul în Vaslui şi Dobrogea după gaze de şist, iar Gazprom şi MOL caută hidrocarburi în vestul ţării.

Cât plătesc petroliştii în alte ţări europene

Redevenţa este o taxă percepută companiilor care folosesc resursele din subsol ale statului şi se calculează la valoarea producţiei. Media plătită în ţara noastră pentru petrol şi gaze este în prezent de 7%, însă în statele occidentale aceasta este mult mai mare.

În Marea Britanie, statul aplică o taxă pe veniturile din petrol de 50%, plus o taxă suplimentară de 32%. Există, însă, un sistem de deduceri care fac ca, efectiv, taxarea să fie la 15%, potrivit unui studiu din luna septembrie al PricewaterhouseCoopers.

În Danemarca, există o taxă nominală de 52%, însă nivelul efectiv este 18%. 

În fine, în Italia - stat cu care ne asemănăm datorită structurii zăcămintelor, cu un grad de epuizare ridicat- grupul petrolier Eni a plătit în 2012 o redevenţă de 8%. Diferenţa o constituie faptul că impozitul pe profit este de 27,5% în Italia, la care se adaugă o taxă regională de 3,9%. În România, cota unică este de 16%.

Statele arabe folosesc împărţirea producţiei

Dar sistemul cu redevenţe nu este unic. Ţările arabe folosesc împărţirea producţiei, în care investitorul îşi asumă riscurile, iar statul primeşte o cotă parte din producţie după ce compania petrolieră îşi recuperează investiţiile. Statul preia chiar şi 70% din producţia zăcământului, în cazul celor foarte mari. Inclusiv 

Un al treilea mare sistem este cel bazat pe contracte de servicii, folosit în Mexic şi Iran. 

Mai puteţi citi: 

[<a href="//storify.com/phradamon666/redevente" target="_blank">View the story "redevente" on Storify</a>]